O revistă internațională, care acceptă pentru publicare articole în domeniul educației și formării, în limbile română, engleză și franceză.
Icoana nu are drept scop exaltarea sentimentelor noastre, aşa cum se întâmplă cu multe imagini. Ea doreşte să ne orienteze către transfigurarea sentimentelor, a inteligenţei. Ea prezintă elemente umane. Vederea repetată a icoanelor îşi lasă amprenta asupra inimii şi a sufletului. Mesajul icoanei se situează dincolo de spaţiu şi timp, ea conducând la Hristos.
Icoanele sunt un mijloc de întărire a vietii religioase creştine, un mijloc de învăţământ.
În perioada 23-29 noiembrie 2019, am participat împreună cu prof. Stan Ana Maria, la un curs de formare continuă în cadrul proiectului de mobilitate Erasmus+ “Competențe europene pentru profesorii din grădinițe”. Pe parcursul a 7 zile (35 de ore de curs) s-au desfășurat diferite activități metodice, care au avut drept scop: motivarea și încurajarea elevilor prin participarea la activități de comunicare orală, identificarea stilurilor de învățare și a inteligențelor multiple, utilizarea cântecelor și a muzicii în cadrul orelor, folosirea poveștilor, a video-urilor, a Internetului și activităților online, a dicționarelor pentru a organiza activități de învățare cât mai complexe și atractive pentru elevi.
Dintotdeauna cei care au teoretizat ceea ce numim mecanisme ale învăţării au încercat să scoată în evidență faptul că motivaţia este baza pe care se construieşte succesul actului educaţional și totodată este factorul stimulator al activităţii de învăţare, favorizând obţinerea unor rezultate de succes. Din păcate, în societatea contemporană problemele de motivaţie ale elevilor sunt extrem de diverse și de cele mai multe ori intervenţia profesorului nu se poate baza pe reţete sau reguli, ci trebuie adaptată la fiecare situaţie în parte, în special în cazul elevilor cu CES.
Legea calităţii arată că „asigurarea calităţii educaţiei exprimă capacitatea de a oferi programe de educaţie, în conformitate cu standardele societăţii actuale”. Atunci când realizăm o educaţie de calitate, va rezulta și un produs de calitate. Pentru majoritatea sistemelor de educație din lume, obiectivele prioritare urmărite sunt: egalitatea de şanse în faţa educaţiei şi asigurarea unui învăţământ de calitate. Aceste obiective sunt realizate și în sistemul de învăţământ din România. Cele două obiective sunt distincte dar nu pot fi separate: un sistem de învăţământ nu poate fi considerat accesibil doar pentru că asigură educația la toate nivelurile, ci şi dacă toţi elevii au acces la acelaşi tip de cunoştinţe, la aceeași cantitate și calitate educațională şi condiţiile de desfăşurare a procesului instructiv-educativ sunt asemănătoare.
Într-o lume dominată de tehnologie, lectura a devenit pentru mulţi dintre copii o ultimă prioritate în viaţă. Televizorul, calculatorul, telefonul, internetul, reţelele de socializare reprezintă principalele modalităţi de petrecere a timpului liber, însă ele nu vor putea înlocui niciodată valoarea morală, culturală şi educativă a unei cărţi. Chiar dacă sursele menţionate pot avea şi caracter educativ, nu vor avea niciodată un rol important în formarea caracterului unui copil.
Evaluarea, ca proces complementar și dinamic de măsurare , are o încărcătură morală, deoarece conduce la selecții, hotărând, într-o mai mare sau într-o mai mică măsură, traseul socio-profesional. Noile strategii, denumite „evaluări alternative”, „evaluări complementare” sau „evaluări autentice”, aduc procesului de învățare multiple beneficii. Dintre acestea, cele relevante sunt: realizarea unei optime realizări a evaluării; facilitarea unei corelări a evaluării formative în procesul de instruire; conștientizarea din partea elevului a propriilor responsabilități, disponibilității și progresului în învățare; stimularea autoevaluării și motivației pentru învățare; dezvoltarea gândirii și metacogniției.
„Ciorchinele” este o metodă didactică, utilizată individual sau în grup, care constă în evidenţierea de către elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a relevării unor noi asociaţii. Metodă de brainstorming neliniară, avȃnd rolul de a facilita conştientizarea relaṭiilor dintre elementele învăṭate, aceasta este în acelaşi timp utilă în schematizarea informației.
At the beginning of the third millennium, lots of changes have taken place– changes seemingly so epochal that they may well dwarf those experienced in earlier eras. We may speak about these changes in a period dominated by the power of science and technology and the inexorability of globalization. These changes call for new educational forms and processes, enabling students to become the creators of their own lives.
Wikipedia definește bullying ul ca fiind un comportament ostil de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire, cuvântul poate fi asociat cu termenii intimidare, terorizare, brutalizare. Bullyingul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a câștiga putere și autoritate, punând pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul poate fi inițiat de o persoană sau un grup de persoane, indicând deci un raport de forțe inegal deoarece victima nu dispune de resurse pentru a se apăra.
În procesul predării-învăţării, aprecierea şi notarea rezultatelor şcolare ocupă un loc deosebit de important. Aprecierea şi caracterizarea performanţelor atinse de elevi, prin intermediul notelor, se realizează ţinând cont de un anumit ciclu de procesare şi, desigur, de o dozare bazată pe prescripţiile igienei muncii didactice.