Agresivitatea este un subiect care apare cu regularitate ori de câte ori este vorba despre copii și educația lor. Părinții și educatorii/ învățătorii se confruntă uneori cu comportamentul agresiv în curtea școlii, în sălile de clasă, pe stradă și se întreabă cum să reacționeze în asemenea situații.
Jocurile de mișcare – numitor comun al educației fizice de ieri și de azi
Rolul primordial în formarea omului îi revine şcolii. Acesta trebuie să se adapteze permanentelor transformări ale epocii, inovaţiilor tehnice şi ştiinţifice în diferite domenii şi expansiunii continue a orizontului cunoaşterii umane în toate domeniile. Procesul instructiv-educativ trebuie corelat cu nivelul cerinţelor vieţii în scopul formării la elevi a priceperilor şi deprinderilor care să le permită o mai eficientă încadrare socială.
Aspecte psiho-pedagogice şi metodice privind predarea geometriei
Formarea conceptelor geometrice, spre deosebire de altele, ridică probleme de ordin psihologic, pedagogic, deosebite. Procesul prin care se ajunge la conceptele geometriei abstracte, ca entităţi mentale, este un proces complex și îndelungat. El începe odată cu primele percepţii şi imagini şi abia spre vârsta de 11-12 ani se conturează entităţile mentale desprinse de suportul material, senzorial, care le-a generat. Atunci când elevii au trecut de la cercetarea directă a corpurilor materiale la redarea prin desen a imaginii generale pe care şi-a format-o despre ele, sau realizat primii paşi spre abstractizare şi generalizare.
Camuflaje ale mitului în lumea modernă – mitul lui Don Juan în literatură
Pornind de la teoria lui Mircea Eliade privind noṭiunea de “mit”, se poate afirma faptul cǎ mitul este încǎ prezent în lumea modernǎ, într-o formǎ camuflatǎ. “ Comportǎri mitice” încǎ supravieṭuiesc într-o societate care mai pǎstreazǎ ceva din “gândirea colectivǎ”, deṣi este clar faptul cǎ mitul nu mai are rolul central pe care-l avea în cadrul societǎṭilor arhaice.
Voi încerca în articolul de faṭǎ sǎ prezint traseul pe care îl urmeazǎ mitul, pornind de la accepṭiunea pe care acest termen o are în cadrul societǎṭilor tradiṭionale ṣi ajungând la descrierea felului în care el este perceput în lumea modernǎ, în speṭǎ în domeniul literar.
Relația dintre artă și literatură
Arta – literatura, două cuvinte simple dacă sunt privite separat. Împreună însă formează un tot, un întreg completându-se. Educaţia muzicală şi artele plastice exprimă de multe ori starea afectivă, sufleteasca a omului, iar literatura completează această stare prin sensibilitatea cuvintelor. Între arte şi literatură exista o legătură ce nu are practic nevoie de demonstraţie.
Proiectul educativ județean „Cartea – prietena mea” (diseminare)
Prin activităţile desfăşurate în cadrul proiectului educativ județean „Cartea– prietena mea”, s-a dorit ca elevii să descopere lectura nu ca pe o obligaţie şcolară, ci ca pe o modalitate de autodefinire şi de fundamentare a unui traseu educaţional personalizat.
The Effects of Using Technology in Teaching English – Study on the Outcome
The paper aims at identifying the context EFL is facing at a moment of technological evolution in teaching and learning as well as considering the different technological solutions that should be at the service of improving education. Teachers currently receive many solutions for devices, tools, training, resources and management support that can help in the change of attitude towards teaching English as a foreign language.
Consilierul școlar și rolul lui în dezvoltarea abilităților de viață
Trăim într-o societate care, deşi tot mai pragmatică, îşi construieşte funcţionalitatea pe o reţea densă de simboluri. Comunicarea se construieşte pe abrevieri, sintagme verdict, rostiri laconice. Dubla intenţie a limbajului devine din ce în ce mai mult un modus vivendi al comunicării funcţionale.
Adulţi sau copii, suntem prinşi laolaltă în păienjenişul acestor resorturi lăuntrice ale realităţii cotidiene, într-un permanent efort de împăcare cu lumea şi cu noi înşine.
Respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale în predarea disciplinelor tehnologice
Firea omenească îşi are un mers firesc care trebuie cunoscut şi respectat. Se ştie că trecerea la structuri cognitive superioare se face sub impulsul exersării şi învăţării. Realul este asimilat prin intermediul structurilor de cunoaştere deja existente care, la rândul lor, suportă o acomodare permanentă în raport cu datele noi, interiorizate de subiect. Învăţarea se va face în raport cu „zona proximei dezvoltări”, în sensul că se va da elevului maximum din ceea ce el poate să asimileze la un moment dat şi care îi permite dezvoltarea psihică în perspectivă (1).
Formarea abilităților de comunicare la copiii cu C.E.S.
Indiferent de forma de organizare a învăţământului special, în şcoli speciale de sine stătătoare sau în sistem integrat, dezvoltarea vocabularului constituie un obiectiv esenţial, reclamând o orientare metodică specifică.
