O revistă internațională, care acceptă pentru publicare articole în domeniul educației și formării, în limbile română, engleză și franceză.
Starea de urgență a provocat un experiment social în domeniul educației. Copiii și noi
profesorii am desfășurat ore în mediul online și am învățat să folosim platformele digitale
pentru a comunica și a ne parcurge materia. Zoom, Microsoft Teams, Google Classroom,
WhatsApp sau Skype au fost mijloacele cele mai utilizate.
Proiectul S(KY)NAP reprezintă un model de colaborare națională și internațională între școli, prin intermediul programării. Elevi din școli din mediul urban și rural din România și Moldova au observat cerul și au realizat o hartă a acestuia, însoțită de muzică creată chiar de ei.
Limbajul scris se deosebește de limbajul oral, deoarece se caracterizează prin precizie, rigoare și complexitate. Limbajul oral dispune de mecanisme expresive auxiliare, care ajută la completarea lacunelor informaționale, iar limbajul scris are caracter continuu, organizat și reflectă demersul rațional al gândirii. Problemele care apar la limbajul scris sunt situate la nivelul decodării textului – dislexia și al codificării lui – disgrafia.
Din punctul de vedere al managementului şcolar, o importanţă deosebită se acordă factorului cheie al acestuia, respectiv modul de acţiune al managerului de instutuţie, care are capacitatea de a conduce, organiza, media, acţiunile ce stau la baza instituţiei.
Cadrele didactice nu educă doar la catedră sau în clasă, ci, în fiecare zi, prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii, desfăşoară o muncă de conducere şi direcţionare, de creştere şi dezvoltare.
În cadrul proiectului de mobilitate şcolară Erasmus K1, cu titlul „Calitate, inovaţie şi egalitate de şanse pentru o şcoală de succes”, am participat la cursul de formare „Teaching creativity in school, Inspired by Edward de Bono”, oferit de organizaţia Skupina Primera din Ljubljana, Slovenia.
Cursul s-a adresat atât cadrelor didactice din învăţământul preşcolar, deoarece a valorificat dimensiunile creative ale jocului ca mod de a descoperi lumea, cât şi învăţământului primar şi gimnazial, deoarece a oferit activităţi concrete de utilizare a metodelor creative de predare-învăţare.
Νumіtă dе-a lungul tіmрuluі „сaѕa јοсurіlοr” (Vіttοrіnο da Fеltrе), „grădіnă dе сοріі” (F. Frοеbеl), „сaѕa сοрііlοr” (Μ. Μοntеѕѕοrі), „şсοală dе сοріі mісі” (Lеgеa реntru învățământul рrіmar şі рrіmar-nοrmal, 1924), іnѕtіtuţіa dе învățământ şсοlar, numіtă dіn 1956 înсοaсе „grădіnіţă dе сοріі”, rерrеzіntă рrіmul ѕеgmеnt al ѕіѕtеmuluі dе învățământ сarе îşі рrοрunе în mοd ехрlісіt fіnalіtăţі еduсaţіοnalе реntru aсtіvіtăţіlе ре сarе lе οrganіzеază şі dеѕfăşοară.
Întotdeauna societatea va avea nevoie de oameni creativi care să aducă originalitate și valoare domeniului în care activează. Chiar dacă un om creativ trebuie sa fie înzestrat cu anumite aptitudini, creativitatea poate fi educată, un început bun pentru acest lucru fiind vârsta preșcolarității.
În planificarea jocurilor didactice, este necesar ca educatoarea să se orienteze după sarcina didactică pe care acestea o cuprind şi să ţină seama de legătura lor cu celelalte activităţi care se desfăşoară în grădiniţă.
Calitatea procesului instructiv-educativ ar trebui să reprezinte o prioritate permanentă pentru orice organizaţie furnizoare de educaţie. Numai predarea şi învăţarea de calitate pot realmente contribui la dezvoltarea individului şi a societăţii din care acesta face parte.