Integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) presupune ca elevii cu dizabilități sau nevoi educaționale suplimentare să fie incluși în școlile de masă și să li se ofere suportul necesar pentru a-și dezvolta abilitățile la potențialul lor maxim. Din punctul de vedere al unui profesor, integrarea CES înseamnă un angajament de a asigura o educație echitabilă și accesibilă pentru fiecare copil, indiferent de nevoile sale specifice.
Elevii cu CES – între acceptare și neacceptare (Studiu de caz)
Integrarea unui elev cu C.E.S. într-o comunitate școlară reprezintă o adevărată provocare pentru cadrele didactice, deoarece elevii sunt reticenți atunci când apare un copil ,,diferit”.Marea lor majoritate tind să-l marginalizeze, să-l ironizeze, devenind foarte ușor o victimă a bullying-ului. Din acest motiv, intervenția învățătorului/ profesorului-diriginte are un rol hotărâtor în ceea ce privește acceptarea sau excluderea unui astfel de elev în cadrul colectivului clasei.
Educația incluzivă, între necesitate și provocare
Educația incluzivă constituie un principiu esențial în asigurarea accesului egal la educație pentru toți elevii, indiferent de particularitățile individuale. Acest tip de educație implică eforturi conștiente și susținute din partea sistemului educațional, a cadrelor didactice și a societății în ansamblu, pentru a integra elevii cu nevoi speciale și a le oferi șanse egale de învățare și dezvoltare. Tema analizează conceptul de educație incluzivă, relevanța acestuia în contextul actual, beneficiile aduse la nivel individual și societal, precum și principalele provocări întâmpinate în procesul de implementare.
Eficiența utilizării platformelor educaționale comparativ cu metodele tradiționale de predare la disciplina biologie
Integrarea tehnologiei în educație a devenit esențială în procesul de predare-învățare-evaluare, în special în discipline precum biologia, care implică numeroase concepte abstracte și procese greu de observat în mod direct. Articolul analizează comparativ eficiența platformelor educaționale digitale față de metodele tradiționale de predare a biologiei în învățământul gimnazial. Pornind de la un studiu de caz aplicat la clasa a VII-a, sunt prezentate beneficiile și limitele fiecărei metode, concluziile fiind favorabile unei abordări hibride, care îmbină avantajele ambelor paradigme.
Predarea diferențiată în cadrul orelor de chimie – perspective și exemple aplicative
Predarea diferențiată reprezintă o abordare pedagogică modernă, centrată pe elev, care presupune adaptarea conținutului, a metodelor de predare și a evaluării la nevoile, stilurile de învățare și ritmurile individuale ale elevilor. În predarea chimiei la gimnaziu, această metodă capătă o relevanță sporită, având în vedere gradul ridicat de abstractizare al noțiunilor și diversitatea nivelului de pregătire întâlnit într-o clasă obișnuită.
Între tradiție și inovație la orele de limba și literatura română
Se spune că nu putem învăța viitorul, dacă uităm să înțelegem trecutul.
Predarea limbii și literaturii române la liceu nu mai este un simplu act de transmitere a informației, trebuie văzută ca o călătorie prin gândirea, emoția și cultura acestui popor. În această călătorie, profesorul este un ghid care jonglează cu metode, stări, ritmuri și generații. Iar întrebarea esențială nu mai este „Ce metodă aleg?”, ci „Cum le combin cu înțelepciune?”.
The Use of CLIL Activities in Teaching English at Primary and Secondary Levels
CLIL stands for Content and Language Integrated Learning. In other words, the students study content (geography, physics, music, maths, etc.) through and with a second language, and they study language through and with the content. Although both language and content are important in CLIL, we organise lessons on the basis of content. However, CLIL is successful when the content and the language are closely connected.
Paralelă între metodele clasice și moderne de predare în matematica de gimnaziu
În contextul transformărilor educaționale contemporane, predarea matematicii la nivel de gimnaziu se află la intersecția dintre tradiție și inovare pedagogică. Evoluția metodologiilor didactice reflectă nu doar schimbările din teoria învățării, ci și adaptarea la profilul cognitiv și motivațional al elevului contemporan.
Utilizarea jocului didactic în cadrul orelor de chimie
Predarea chimiei în ciclul gimnazial se confruntă cu provocări specifice: caracterul abstract al noțiunilor, necesitatea integrării cunoștințelor din alte discipline (fizică, biologie, matematică) și diversitatea nivelului de pregătire al elevilor. În acest context, jocul didactic reprezintă o metodă activ-participativă care poate transforma procesul de învățare într-o experiență motivantă și eficientă.
Diferiți, dar egali
A nu fi cum sunt ceilalţi nu înseamnă nepărat a fi mai puţin bun decât ceilalţi. Nu înseamnă decât a fi altfel în raport cu alţii. Există în acest moment o serie de termeni prin care descriem, desemnăm şi explicăm abaterile în dezvoltarea individuală. Unii dintre aceşti termeni pot avea un impact traumatizant asupra copilului sau/şi familiei. În încercarea de a identifica termeni mai puţin peiorativi, care să nu aducă atingere demnităţii individuale sau de grup, a apărut şi sintagma „cerinţe educative speciale”, subliniindu-se ideea că un copil sau altul poate avea nevoie de o atenţie specială, de un parcurs educaţional adaptat, individualizat, de un program de stimulare şi dezvoltare pe termen lung.