Acest articol este parte din activitatea de diseminare pentru proiectul Erasmus+ „Școala si familia – impreuna pentru o educatie de calitate”, finantat de Comisia Europeana prin Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale, avand ca scop imbunatatirea competentelor cadrelor didactice in domeniul relatiei scoala-familie in vederea promovarii unei strategii efective de cooperare si a unui parteneriat real intre cei doi actori educationali in beneficiul educatiei copiilor.
Bursele Erasmus+ KA1 – oportunitate în formarea continuă a cadrelor didactice
Inovarea digitală într-o cultură a cunoaşterii (Proiect Erasmus+)
Noile pedagogii ale şcolii secolului al XXI-lea se bazează pe metafore ale învăţării care deschid ferestre largi spre tehnologia care vine în sprijinul procesului educaţional.
Scopul proiectului Fresh Ideas and Resources in Education (F.I.R.E.) din cadrul mobilităţilor Erasmus+ a vizat îmbunătăţirea calităţii actului educaţional şi implementarea de noi abordări educaţionale potrivite atât pentru elevul secolului al XXI-lea, cât şi pentru profesorul menit să activeze rizomatic în clasă, sub incidenţa noilor tehnologii.
ESC (Educația privind Schimbările Climatice) – o necesitate
Schimbările climatice sunt o problemă care ne priveşte pe toţi. Datoria noastră în calitate de dascăli şi de locuitori ai acestei planete este să abordăm această problemă fie la ora de curs sau de dirigenţie, fie în activităţi extracurriculare ori în proiecte de o mai mică sau mai mare amploare.
The Only Way to Eternity… the Book!
I could not say exactly when I read my first book, but I still remember the fascination with the books in the library, their colorful and suggestive covers, and even if, when I opened them, I only saw meaningless signs, I was anxious to find out the treasures inside. I remember my mom’s stories that I listened with my soul, captivated by the realms in which they wore me and their amazing characters. Later, when I learned to read, I was curious to see if they were as my mother told me and if there were others she had forgotten to tell me.
Creşterea motivaţiei în învăţare cu scopul reducerii abandonului școlar
Din statisticile ultimilor ani reiese faptul că tot mai mulți elevi abandonează școala. Acest fapt are serioase consecințe sociale dar și individuale atât pe termen scurt cât și pe termen lung.
În prezent, există o nevoie tot mai mare de pregatire pentru viaţă şi carieră iar elevii care abandonează şcoala, se vor trezi marginalizaţi, cu dificultăţi financiare, fără posibilităţi de avansare şi cu consecinţe nefaste asupra familiei.
Agresivitatea – o preocupare a factorilor educaționali
Agresivitatea este un subiect care apare cu regularitate ori de câte ori este vorba despre copii și educația lor.Părinții și educatorii/ învățătorii se confruntă uneori cu comportamentul agresiv în curtea școlii, în sălile de clasă, pe stradă și se întreabă cum să reacționeze în asemenea situații.
Managementul conflictului
Societatea în care trăim ne influențează sistemul de valori, principii și credințe dar și comportamentul și punctele de vedere asupra conflictelor. Astfel că există o afirmație precum că „în lume sunt mai multe conflicte decât fire de nisip” deoarece oamenii trăiesc și muncesc împreună și este important ca aceștia să înțeleagă ce este acela un conflict. Starea tensională apare în situația existenței unor elemente care se pot constitui în surse conflictuale: neînțelegere, diferențe, confruntare, discuție/ violență, dispută, ceartă, înfruntare, ciocnire de interese, dezacord, dar important este să cunoaștem cauzele acestui conflict așa cum afirma și Virgilius: că „Fericit e acela ce poate cunoaște cauzele lucrurilor”. Conflictele reprezintă o realitate a vieții și reies din: nevoile fundamentale, percepțiile diferite, valorile diferite, interesele diferite, resursele limitate și din nevoile psihologice.
Importanţa activităţilor extraşcolare în grădiniţă – mijloace de realizare
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructive-educativ presupune îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative, deoarece acestea permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar. În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 Martie, Crăciun, sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie) şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul pedagogic dar şi dragostea faţă de copii.
Proiectul: Tinerii participă – comunitatea se dezvoltă
Să-ţi exprimi punctul de vedere faţă de problemele care-ţi afectează viaţa – poate fi o experienţă interesantă
şi folositoare în acelaşi timp. Pentru a convinge membrii comunităţii că tinerilor le pasă de ceea ce se
întîmplă în jurul lor, e nevoie să fii pregătit: să-ţi dezvolţi deprinderi de comunicare, de negociere, de
lucru în echipă, de soluţionare a problemelor. Atunci cînd ai rezultate și vezi că ești ascultat, iar în
comunitatea ta au loc schimbări şi datorită efortului tău, te convingi că acesta a meritat.
Şcoala altfel, în școala mea
Primit relativ cu reticenţă de către cadrele didactice, în perioada de implementare, Programul național „Școala altfel” (sau „Şă ştii mai multe, să fii mai bun!”) a dobândit pe parcursul anilor aprecierea cadrelor didactice, a elevilor şi a părinţilor acestora. Proiectarea, aplicarea şi evaluarea activităţilor desfăşurate în această săptămână, dificilă la începutul derulării programului, ca orice element de noutate, a dat posibilitatea cadrelor didactice să conceapă şi să deruleze activităţi pliate pe specificul clasei şi să faciliteze dezvoltarea unor competenţe ce vizează dezvoltarea creativităţii elevilor şi a abilităţilor socio-emoţionale.
La clasa mea am desfăşurat în anul şcolar 2015-2016, în săptămâna „Şcoala altfel” un program care a obţinut un feedback pozitiv din partea elevilor, a părinţilor şi a conducerii şcolii.
Programul a fost structurat astfel: Ziua culturală, Ziua atelier, Ziua educativă, Ziua voluntariat, Ziua sportivă.