A ce jour, de nombreux chercheurs ont élaboré différentes définitions du stéréotype. Nous en avons choisi quelques-unes que nous allons commenter par la suite, afin d’éclaircir dès le début de la présente étude le concept-clé que nous allons utiliser.
Célébrons le multilinguisme et la diversité multiculturelle !
Parler plusieurs langues, ce n’est pas simplement additionner des mots venus d’ailleurs : c’est épouser des visions du monde, adopter des sensibilités, des rythmes, des mélodies qui varient d’une culture à l’autre. Chaque langue est une fenêtre ouverte sur une âme collective, un héritage transmis de génération en génération. Lorsque l’on entend les syllabes chantantes du swahili, les intonations chaleureuses de l’espagnol ou la poésie condensée du japonais, on touche du doigt l’infini des différences humaines.
L’enseignement du vocabulaire à l’aide des supports visuels
Dès les premières classes de langue vivante, l’élève éprouve le besoin d’apprendre des mots. Une des questions les plus entendues par un enseignant, au début de l’étude d’une langue est: Comment dit-on à tel ou tel mot? Mais connaître le lexique est un processus permanent, qui évolue. Il ne suffit pas d’apprendre les mots, il faut s’en servir pour communiquer.
Inteligența emoțională în contextul educațional modern
Educația modernă nu se mai limitează la noțiuni abstracte de matematică, citire sau științe. O componentă esențială, tot mai mult recunoscută, este dezvoltarea inteligenței emoționale (IE). Aceasta reprezintă capacitatea de a recunoaște, înțelege, gestiona propriile emoții și de a le recunoaște pe cele ale celorlalți. Pentru elevi, a avea o inteligență emoțională dezvoltată înseamnă a fi capabili să construiască relații sănătoase, să colaboreze eficient și să dezvolte o stimă de sine pozitivă.
Telefonul mobil și învățarea copiilor – între oportunitate și obstacol
În ultimele decenii, telefonul mobil a devenit un obiect prezent în viața aproape fiecărui copil. Fie că este folosit pentru comunicare, divertisment sau studiu, impactul său asupra procesului de învățare nu poate fi ignorat. Studiile recente arată că timpul petrecut în fața ecranului influențează atât performanțele școlare, cât și capacitatea de concentrare și motivația elevilor.
Convergențe didactice în educație
În contextul educației moderne, conceptul de „convergență didactică” se referă la armonizarea și integrarea diferitelor elemente ale procesului de predare – învățare, astfel încât să se obțină o coerență între obiective, conținuturi, metode, resurse și evaluare. Educația actuală nu mai poate fi privită ca o succesiune de acțiuni izolate, ci ca un sistem complex, în care fiecare componentă trebuie să fie corelată cu celelalte și cu realitățile sociale și tehnologice contemporane.
Pași spre viața de liceu – orientarea școlară și profesională cu ajutorul lecțiilor digitale
Acest articol prezintă exemplu de bună practică prin care elevii pot eficientiza parcursul lor educațional în vederea alegerii unui profil de liceu potrivit, care să îi satisfacă nevoile si aptitudinile și interesele profesionale. Acestea sunt realizate prin integrarea strategiilor didactice și instrumentelor digitale moderne în activități de consiliere psihopedagogică. Au fost utilizate instrumente digitale precum Learningapps, Padlet, Mentimeter, Power Point, Google Forms.
Strategii pedagogice pentru dezvoltarea gândirii critice în rândul elevilor de ciclul primar
Dezvoltarea gândirii critice la elevii din ciclul primar este una dintre misiunile esențiale ale educației contemporane. Într-o lume în care informația circulă cu o viteză uluitoare și nu este întotdeauna verificată, capacitatea de a analiza, de a pune întrebări, de a evalua surse și de a lua decizii informate devine o competență fundamentală, la fel de importantă ca abilitatea de a citi sau de a calcula. Mulți ar putea crede că gândirea critică este o abilitate rezervată vârstelor mai mari, însă experiența de la clasă arată că ea poate fi cultivată încă din primii ani de școală, prin metode adaptate vârstei și nivelului de înțelegere al copiilor.
Considerente generale asupra învățământul artistic vizual vocațional în contextul socio-cultural al ultimilor ani
De mai bine de 70 de ani într-o structură organizată pe nivele de studiu (gimnazial și liceal), învățământul vocațional românesc a funcționat conform unei tradiții a cooperării cu instituțiile educațional-artistice superioare (academii și universități de arte) cât și cu industriile creative (în special în zona artelor decorative). Viziunea pedagogică artistică a acestui tip de învățământ s-a manifestat printr-un demers coerent de pregătire a elevului fie pentru practicarea unei meserii, deci pe ideea însușirii unei tehnicități specifice, validate prin obținerea unei calificări profesionale la terminarea liceului, fie pentru orientarea în carieră în domeniul artelor vizuale, orientare ce se completa prin studii universitare.
Metode moderne de instruire folosite în cadrul lecțiilor de științe ale naturii
Predarea științelor naturii a trecut printr-un proces semnificativ de transformare în ultimele decenii. Dintr-o disciplină predată în mod tradițional, cu accent pe memorare și reproducere de informații, aceasta a devenit un domeniu dinamic, bazat pe interactivitate, aplicabilitate și implicarea activă a elevilor. Schimbările au fost determinate atât de avansul tehnologic, cât și de noile paradigme educaționale, care pun accent pe învățarea centrată pe elev, gândirea critică și înțelegerea profundă a fenomenelor naturale. În prezent, lecțiile de științe ale naturii nu se mai limitează la manual și tablă, ci includ experimente practice, explorări virtuale, proiecte interdisciplinare și activități în aer liber.