Începând din secolul al XV-lea, istoria evreilor sefarzi și a celor așkenazi a evoluat în mod diferit. Evreii sefarzi au ajuns mai ales în Imperiul Otoman, unde au primit diverse facilități. Deși aveau drepturi restrânse, nefiind musulmani, au putut lucra ca negustori, meșteșugari (țesători, vopsitori, fierari, sticlari, tipografi, bijutieri, producători de arme), doctori, farmaciști, zarafi și chiar diplomați. Ei au reușit să dezvolte o vastă cultu ră ladino (literatură, muzică, teatru, dans), înglobând vechile comunități romaniote (bizantine).
Educația religioasă – fundament al formării caracterului elevilor în școală contemporană
Educația religioasă – fundament al formării caracterului elevilor în școala contemporană. Autor: prof.gr.did.I Religie Ortodoxă Codilă Adrian Petru Rezumat Educația religioasă, ca disciplină de învățământ integrată în curriculumul național, joacă un rol esențial în formarea caracterului elevilor, contribuind la dezvoltarea dimensiunii morale, spirituale, afective, sociale și civice a personalității acestora. Într-o societate aflată într-un proces accelerat de transformare, marcată de pluralism axiologic, tehnologizare și crize morale, educația religioasă oferă repere stabile și modele de conduită necesare dezvoltării armonioase a elevilor. Articolul analizează, din perspectivă pedagogică și educațională, rolul educației religioase în școala contemporană, evidențiind impactul acesteia asupra dezvoltării personalității elevilor, climatului educațional, prevenirii comportamentelor de risc, consolidării relației școală–familie–comunitate și formării competențelor pentru viață.
Dezvoltarea competențelor de comunicare cu părinții prin parteneriat educațional inovativ
Misiunea instituţiei şcolare „George Emil Palade”- Buzău, unde predau, asigură o educaţie de calitate, prin centrarea învăţării pe elev, prin utilizarea unei metodologii noi de lucru şi abordarea educaţiei din perspectiva serviciilor comunităţii, prin implicarea părinţilor şi a reprezentanţilor comunităţii în pregătirea şi evoluţia în carieră a elevilor. Misiunea şcolii este consecventă moto-ului „Nu este destul să ştii, trebuie să şi aplici. Nu este destul să vii, trebuie să şi faci”.
Educația emoțională în perioada preșcolară – o prioritate educațională
Perioada preșcolară reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea globală a copilului, fiind momentul în care se conturează primele relații sociale stabile, se formează deprinderi comportamentale și se pune baza personalității viitoare. Educația emoțională ocupă un rol central în această etapă, deoarece ajută copilul să își cunoască emoțiile, să le exprime într-un mod adecvat și să dezvolte relații armonioase cu cei din jur. Dezvoltarea competențelor emoționale contribuie la echilibrul interior, la creșterea stimei de sine și la capacitatea de adaptare la mediul educațional și social.
L’Intelligence Artifficielle dans la salle de classe
Tout le monde enseignant a entendu parler, dernièrement, de l’IA et de son utilisation dans la classe. Le débat est assez long et présente plusieurs aspects, d’autant plus que le thème incite à des points de vue différents, selon les perspectives de chacun.
En ce qui nous concerne, nous allons essayer de répondre à quelques questions, sans prétendre avoir épuisé le sujet, ni même trouver les solutions optimales.
Quand le numérique facilite l’apprentissage des pronoms
Tous les élèves roumains des classes terminales bénéficient d’une initiation aux technologies numériques et à l’usage de l’informatique, dans la perspective de la préparation et de la réussite de l’examen du baccalauréat. Dans ce cadre éducatif, l’intégration des TICE (Technologies de l’Information et de la Communication pour l’Enseignement) apparaît comme un enjeu pédagogique majeur.
Enseigner la culture de l’Autre en français langue étrangère
L’apprentissage d’une langue étrangère exige la capacité d’établir un lien entre la culture d’origine et celle de la langue cible. Sensibiliser l’élève à la culture requiert le recours à diverses stratégies que l’enseignant doit maîtriser et utiliser de manière appropriée. La salle de classe reproduit, à petite échelle, les relations qui se tissent au sein de la société. Chaque élève porte en lui les caractéristiques culturelles du groupe social auquel il appartient. Dans les cours de langue étrangère, la prise en compte de la dimension interculturelle est absolument essentielle. Martine Abdallah-Pretceille définit l’interculturel comme la conséquence des « relations que les cultures entretiennent entre elles », « les cultures sont interdépendantes, elles s’influencent mutuellement ».[1]
Prelectura în receptarea romanului interbelic
În orele dedicate analizei romanului, profesorii ar trebui să pună accent pe elementele definitorii ale fiecărui tip de roman, pentru că, deși toate sunt romane ca specie, modul de structurare a conținutului diferă, în funcție de epoca în care sunt scrise sau de concepția autorului. Vistian Goia în lucrarea Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, precizează că ,,dacă în cercetarea unui roman realist nucleul analizei îl vor constitui personajele, în cazul romanului de tip modern, introspecția și analiza psihologică vor fi pe primul plan.” (Vistian Goia, Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2008, pag. 188-189)
Educația religioasă și dezvoltarea competențelor sociale și civice ale elevilor
Educația religioasă contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea competențelor sociale și civice ale elevilor, prin promovarea valorilor morale, a dialogului, a solidarității, a responsabilității și a implicării active în viața comunității. Articolul de față analizează, din perspectivă educațională și pedagogică, rolul disciplinei Religie în formarea comportamentului prosocial, prevenirea comportamentelor de risc, dezvoltarea spiritului civic și consolidarea relației elev–școală–comunitate, în contextul societății contemporane.
Evreii în Antichitate și Evul Mediu (Studiu de specialitate)
Populaţia pre-israeliană era de origine semitică. În Canaan, epoca neolitică este reprezentată de numeroase descoperiri arheologice, cea mai cunoscută fiind aceea de la Ierihon. Avraham (Avram), primul om care a crezut într-un singur Dumnezeu, întemeietorul monoteismului, este considerat potrivit Vechiului Testament a fi primul evreu.