Inteligența emoțională este arta de a cunoaște și a identifica sentimente și emoții. Până azi, trăsăturile de bază ale inteligenței emoționale s-au transmis firesc de la o generație la alta – în jocurile cu alți copii, de la părinți, de la rude, de la vecini. Copilăria s-a schimbat, iar copiii nu mai au acces în mod firesc la aceste învățături care ne-au inspirat de-a lungul evoluției noastre. Ca urmare, atât părinții, cât și școala trebuie să-și unească forțele pentru a-i ajuta pe copii să-și însușească aceste aptitudini fundamentale de viață.
Factori-cheie în stimularea creativității (Studiu)
Studiul de față își propune să prezinte diferitele accepțiuni ale substantivului „creativitate” de-a lungul timpului, prezentând totodată diferitele grade ale creativității. Factorii care o influențează sunt de natură intelectuală (imaginația, memoria, inteligența etc.) factori caracteriali (motivația și dorința) și sociali (părinți, prieteni, profesori etc.). Odată ce se constată că originalitatea nu este apanajul unei minorități, accentul se mută asupra modalităților de dezvoltare a creativității care se împart în două categorii: eliminarea blocajelor sociale, metodologice si emotive si folosirea unor metode adecvate de stimulare a creativității noastre latente.
Factorii care blochează manifestările creative ale elevilor
Elanul creator sau atitudinea creativă beneficiază atât de factori favorizanți, cât și de obstacole sau blocaje în calea creativității. Aceste blocaje sunt nocive procesului de creație, iar educatorul, cel care petrece mult timp în mijlocul copiilor, le poate veni acestora în ajutor doar cunoscând blocajele elevilor.
Învățarea în clasa constructivistă – principii
O abordare constructivistă a procesului de instruire necesită identificarea unor principii care să ghideze această activitate centrată pe elev, pe modul lui de învăţare, potrivit cerințelor cunoaşterii ştiinţifice. Dialectic şi pragmatic, constructivismul se opune concepţiei top-down a raporturilor între cunoştințe şi punerea în practică a acestor cunoştinte în situații-problemă. Această concepție presupune că rezolvarea de probleme se reduce la aplicarea în cazuri particulare a unei cunoştințe achiziționate şi înțelese anterior.
Formarea continuă a personalului didactic în România
Conceptul de formare continuă stabilește direcții importante în perfecționarea cadrelor didactice, conturate prin consolidarea reformelor întreprinse și reevaluarea elementelor primordiale, într-o societate avansată tehnologic. Aceasta depășește reprezentarea fundamentală de „remediu la carenţele formării inițiale insuficientă pentru întreaga carieră profesională” (didactică), formarea continuă, în accepţia sa (post)modernă, „începe să fie concepută ca un proces de lungă durată şi de învăţare permanentă”, fiind definită ca „un ansamblu de activităţi şi de practici care cer implicarea educatorilor pentru amplificarea cunoştinţelor proprii, perfecţionarea deprinderilor, analiza şi dezvoltarea atitudinilor profesionale” (EURYDICE, 1997, pp.8-9).
Importanța culturii organizaționale la nivelul instituției școlare
În societatea modernă, activitățile omului urmează traiectoria unui proces de structurare și organizare, atât pe plan social cât și pe plan social. Este nevoie de organizare, spune E. Păun în Școala – abordare sociopedagogică, pentru că se urmărește obținerea de rezultate și eficiență superioară. Se alătură și nevoile și trebuințele subiective ale indivizilor, astfel încât omul modern simte nevoia să facă parte din organizații și să participe la viața acestora (Păun, 1999, p. 7). Autorul mai precizează ca omul modern este un om organizațional.
Exemple de bune practici privind dezvoltarea socio-emoțională a elevilor de vârstă școlară mică (Proiect)
Proiectul educațional „Prietenii emoțiilor” este un proiect de formare și consolidare a abilităților emoționale cu rol de factori de protecție în prevenirea dezechilibrului emoțional, punând accent pe: conștientizarea de sine, abilități de comunicare asertivă, gestionarea emoțiilor negative, identificarea nevoilor și abilitatea de a face față presiunii grupului și de adoptare a deciziilor pentru o dezvoltare sănătoasă.
Studiu privind activitățile din cadrul programului Săptămâna verde
Începând cu anul școlar 2022-2023, în instituțiile de învățământ preuniversitar se desfășoară programul „Săptămâna verde”, ceea ce presupune că în fiecare unitate școlară din țară timp de o săptămână se desfășoară activități specifice cu caracter ecologic. Perioada în care se desfășoară acest program este la alegerea fiecărei unități de învățământ.
Educația pentru dezvoltare durabilă – un viitor mai sigur pentru tânăra generație
Educația este un element cheie al dezvoltării durabile. Este esențial să promovăm competențele științifice și de dezvoltare durabilă, dar și abilități precum gândirea critică prin intermediul unor practici educaționale transformaționale și orientate spre viitor. Concepția participativă permite tuturor actorilor interesați – elevi, profesori, alți specialiști, reprezentanți ai agenţiilor de protecţia mediului, membri de familie – să pună în practică cercetările și inovațiile recente din sfera dezvoltării durabile.
Cum i-am putea face pe elevi să-și pună întrebări bune în privința dezvoltării durabile?
Jocul didactic în procesul instructiv-educativ la grădiniță
Edouard Claparede afirma: „Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi în consecinţă poate să acţioneze. A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă a ne întreba de ce este copil, nu ne putem imagina copilărie fără râsete şi jocurile sale.” Jocul didactic este mijlocul fundamental de instruire şi educare în învățământul preșcolar pentru că: îmbină armonios atât sarcini specifice jocului, cât şi sarcini şi funcții specifice învățării: „sub influența lui se dezvoltă şi se restructurează întreaga activitate psihică a copilului”, jocul având „rol de propulsare în procesul obiectiv al dezvoltării”.