Inspirat dintr-un filmuleț de pe YouTube, în care era prezentat un joc distractiv, în care participanții jucau jocul „Caleașca împărătească”, am decis să modific acest joc și să-l aplic la clasă. Întâi l-am aplicat în Școala Altfel, exact în forma din videoclip: am notat textul pe foaie, am așezat sala de clasă corespunzător și am început treaba. În ce constă efectiv jocul: are 13 personaje, regele, regina, birjarul, 6 cai, 2 roți din partea stângă și 2 roți pe partea dreaptă. Este un joc de atenție, atunci când îți auzi strigat tipul personajului pe care-l interpretezi, trebuie să te ridici și să te învârți o singură dată în jurul scaunului. Dacă nu faci, acest lucru, primești o pedeapsă. Am stabilit cu elevii ca pedeapsă să fie următoarea: de fiecare dată când nu erau atenți trebuiau să bea câte un pahar cu apă. Acum nu știu dacă le era sete sau chiar nu erau atenți, dar am terminat repede apa ce o adusesem în acest scop.
Metode eficiente în predarea limbii și literaturii române pentru elevii de gimnaziu (Studiu)
Procesul de predare-învăţare în şcoală este considerat o comunicare, definită în termenii unei interacţiuni sociale. Idealul educativ al școlii constă în formarea personalității cu spirit de inițiativă, capabile de autodezvoltare, care să posede un sistem de cunoștințe și competențe necesare pentru independență de opinie și acțiune. Prin racordarea la orientările moderne în materie de curriculum, noile programe abordează complementar problematica limbajului şi a comunicării, deplasând accentul pe latura pragmatică a învăţării limbii române. În activitatea mea didactică, mă preocupă în egală măsură atât îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, dezvoltarea lor intelectuală, cât şi formarea unui vocabular activ, bogat şi expresiv. Cuvintele reprezintă haina unei idei şi ele trebuie alese cu măiestrie şi atent rostite, altfel devin culori amestecate fără înţeles. Ca să obținem o comunicare eficientă, este nevoie de a respecta anumite reguli din cultura comunicării, a provoca micul școlar în diverse activități de comunicare și creativitate, a-i stimula interesul și inițiativa, a-l ajuta să se afirme, să se manifeste, ținând cont de ritmul de dezvoltare al fiecăruia.
Cum să-i îndreptăm pe copii spre lectură…
Există momente în viața fiecărui profesor de limba și literatura română când caută cu disperare metode pentru a atrage tinerele generații spre literatură, sperând să le deschidă apetitul pentru lectură şi această înclinație să dureze întreaga viaţă. Lucrez din anul 2004 cu elevii de gimnaziu și nu de puține ori am căutat răspunsuri la următoarea întrebare: „De ce nu citesc elevii?”
Jocul didactic – trecut și viitor
Sunt educatoare de aproape 30 de ani și pot analiza cum jocul didactic a evoluat în grădiniță. Studiind textele de specialitate, am observat această evoluție de la începuturile folosirii jocului didactic și până în prezent. De asemenea, observând evoluția societății aș putea descrie provocările actuale și aș putea face unele predicții privind perspectivele activităților ludice.
Necesitatea cunoașterii individualității elevilor
Îndemnul lui J.J.Rousseau „Începeți prin a vă cunoaște copiii, căci, de bună seamă, nu-i cunoașteți!” capătă o deosebită relevanță în contextul proiectării unei strategii care să elimine situațiile de eșec și să sprijine toți elevii în descoperirea și afirmarea șansei proprii de realizare. Îți trebuie inteligență și iscusință ca să cunoști Omul, această ființă solid fortificată, acest „mic univers” cum îl numea Heraclit.
Tulburări de vorbire. Prevenirea și înlăturarea greșelilor de exprimare
În dezvoltarea normală a vorbirii preșcolarilor și școlarilor mici, pot să apară unele tulburări de vorbire, cunoscute și sub denumirea de handicapuri de limbaj. Acestea pot apărea pe un fond intelectual normal, dar și la deficienții mental sau senzorial. Tulburările se datorează unor deprinderi greșite de vorbire sau unor particularități ale aparatului fonator, ale analizatorului verbator și analizatorului auditiv, de care depinde o pronunție corectă.
Învățarea bazată pe joc versus gamification (Mobilitate Erasmus+)
Împreună cu colegele mele de la aceeași instituție școlară, Mihaela Horga, Alina Rus și Carmen Onofrei, la începutul lunii iulie 2022 am participat la cursul „Digital Game Based Learning and Gamification” (formator, Ayca Dumlu), care s-a desfășurat la Barcelona. La acest curs, deși a fost dens și am învățat multe, ne-am simțit bine; a fost interesant, captivant. Am aplicat gamification și am învățat prin jocuri, alături de coechipieri simpatici, fiind împărțiți pe grupuri sau perechi.
The Need for Validation and the Teaching
The feeling of not being enough can be a deeply unsettling experience that many people face at some point in their lives. It can lead to a constant need for validation from others and a persistent desire to educate oneself. Working with children presents a beautiful opportunity to observe the emergence of such needs in real time. However, the responsibility of identifying and addressing these needs is less beautiful and, falls directly on the teacher. Therefore, it is useful to understand that validation is a basic human need that is essential for emotional well-being and healthy development. It involves the feeling of being seen, heard, and acknowledged by others as you believe you deserve. When we receive validation, we feel understood, accepted, and appreciated for who we are, which helps us to build confidence, self-esteem, and a sense of belonging.
In this article, we will explore (I) the human need for validation, its stages, how it develops, its parameters of normal and abnormal, and how to meet this need in healthy ways, and secondly (II), how and why teachers should address this need.
Experiență didactică în școală italiană (Mobilitate Erasmus+)
În perioada 25 februarie – 10 martie 2023, am participat, prin proiectul Erasmus+ „Viitorul- Învățare în Progres” al Liceului Tehnologic „Stefan Hell” din Sântana, la un stagiu de observare a activităților desfășurate în Istituto Compresivo “Francesco Morosini” din Veneția. Această mobilitate ne-a ajutat să ne îmbunătățim abilitățile lingvistice, competențele de comunicare și interculturale. În ceea ce privește impactul asupra dezvoltării profesionale și personale, am avut ocazia să observăm abordări didactice variate și spații educaționale diverse, am întâlnit oameni diferiți, deschiși în a-și împărtăși experiențele, am văzut locuri frumoase, pline de istorie, am interacționat cu o cultură diferită, ceea ce a adus plus valoare dezvoltării noastre ca profesori, dar și ca oameni.
Formarea competențelor de bază de citit-scris și calcul aritmetic, la clasa a II-a
În clasele I şi a II- a elevii învață să citească, iar în clasele a III-a și a IV-a citesc pentru a învăța, citirea devenind un instrument de învățare şi o tehnică a muncii cu cartea. Întreaga evoluție a elevilor, atât în școală cât și în viață, depinde de măsura în care cititul, devine un mijloc de informație și de autoinstruire. Curriculumul de Limba şi literatura română reprezintă „o componentă fundamentală a parcursului de învăţare oferit elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii”. Obiectivul central al studierii Limbii şi literaturii române în învăţământul primar îl reprezintă dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare orală şi scrisă ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6-7 / 10-11 ani.
