O revistă internațională, care acceptă pentru publicare articole în domeniul educației și formării, în limbile română, engleză și franceză.
1. Din punct de vedere al conduitei de comunicare, părintele-prieten comunică deschis cu copilul său.
Copilul, la rândul său, va comunica liber și deschis cu părintele, astfel având loc o comunicare bidirecțională.
Copilul, în perspectivă, va avea încredere în părintele său, care îi este prieten și va discuta/ comunica cu acesta orice dificultate/ problemă întâmpinată.
Din toate direcțiile, învățământul românesc este blamat și definit ca o paradigmă învechită cu un curriculum ”de lemn”. Încă mai există voci care susțin că se bazează doar pe memorare și reproducere fiind urgent necesară o schimbare de paradigmă a educației. Modele prezentate ca fiind bune de implementat sunt în principal cele nordice.
I. Ce este calitatea? Dar calitatea în educație? Calitatea, în orice domeniu ar fi căutată, este deziderat de bază, în defavoarea cantității. Este idealul de atins pentru orice persoană competitivă, activă, care se raportează la un sistem de valori propriu, creat prin experiența proprie suprapusă peste experiența societății și a modelelor pe care le-a asimilat. Aceasta este percepția mea despre calitate, percepția unui cadru didactic cu experiență de 25 de ani în învățământ, a unei persoane care caută să promoveze valori și să formeze oameni de calitate, pentru o societate dorită de calitate.
Povestirea, ca metodă de învățământ, face parte din categoria metodelor expozitive, fiind o expunere orală, sub formă de narațiune, prin intermediul căreia sunt ilustrate fapte, întâmplări, fenomene ale naturii, peisaje geografice. Povestirea, ca formă de activitate organizată, reprezintă un „instrument” cognitiv de comunicare și expresie, cu valențe formative și informative. Calitatea vorbitorului, a modului de povestire este dată de utilizarea formelor de stil, de „culoarea” vocabularului, de capacitatea lui de a pătrunde în mintea și inima ascultătorilor, de a-i face să trăiască povestea alături de eroii povestirii.
De nos jours, en Roumanie, les rencontres des professeurs avec les parents ont beaucoup changé. Si, auparavant, pendant les séances avec les parents ou les représentants légaux des apprenants on discutait avec le group et on présentait la situation scolaire de telle manière que tout le monde entende « les problèmes » de chacun, aujourd’hui, grâce aux nouvelles politiques éducationnelles alignées à celles européennes, on aborde la situation différemment. Ainsi, au moins une fois par mois, les parents sont invités à l’école par le maître professeur pour leur présenter individuellement les détails sur l’activité de leur enfant et son progrès scolaire. Cette relation école-famille représente la clé de la réussite du processus éducatif er prépare le succès social.
În cartea sa, „Mitul copilului răsfățat”, Alfie Kohn ne provoacă cu privire la credințele din spatele practicilor noastre educaționale, atât individual, cât și din punct de vedere social. El ne invită să ne gândim cum ar fi să creștem copii rebeli, capabili să se opună atât unui grup de hărțuitori, cât și unei legi nedrepte (sau unor reguli de familie a căror 🙂 interes nu le înțeleg).
Familia reprezintă un factor esențial în educarea copiilor, începând cu socializarea primară a acestora, devenind punctul de sprijin în dezvoltarea ontogenetică a fiecăruia. În contextul copiilor cu cerințe educaționale speciale, acest sprijin se resimte practic, pe parcursul întregii vieți. În aceste cazuri, nevoia de atașament, de orientare și de prelucrare a normelor sociale este cu atât mai stringentă cu cât nivelul de deficiență este mai mare. Alături de familie, școala reprezintă cadrul favorabil prin care elevii cu nevoi sociale reușesc să dobândească abilitățile de inserție și de integrare socială, respectiv cunoștințele, priceperile și deprinderile de executare a unei activități sociale viitoare în domenii conforme cu potențialul de care dispun.
Les nouvelles réglementations exigent l’utilisation de la lecture silencieuse en classe de FLE. Comme argument, cette activité de lecture a des avantages évidents dans l’effort d’acquisition de stratégies individuelles de compréhension.
Ponocrates a fost un profesor model al vremii sale, care purta în suflet și în minte ideile pedagogice ale lui Erasmus. Scopul educației pe care Ponocrates o realiza cu învățăceii lui era acela de a forma omul enciclopedic, erudit, inteligent și cu bun simț. Învățăcelul lui Ponocrates, pe lângă faptul că era învățat să prețuiască ordinea și curățenia, era și foarte dezvoltat din punct de vedere intelectual – „un munte de știință”.
Colegiul Național Petru Rareș Beclean este, din octombrie 2019, partener european în cadrul proiectului de parteneriat strategic în domeniul educație școlară – proiecte de schimb interșcolar KA229, finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene și intitulat „EUtourism” (număr de referință proiect: 2019-1-ES01-KA229-064134_2).
