Violența și discriminarea în școli

Deși este o țară cu numeroase valori estetice, culturale, istorice, România este și o țară în care violența și discriminarea din mediul școlar este foarte ridicată. Violența- un cuvânt, din păcate, atât de frecvent în mintea și pe buzele oamenilor și implicit, pe buzele copiilor. Educația și mediul familial sunt doi factori importanți în formarea și dezvoltarea unui copil.

Cuvântul „violență” provine din latină și semnifică o conduită agresivă acută, caracterizată îndeosebi prin folosirea forței fizice.

Violența școlară include pe lângă comportamentul agresiv și alte tipuri de comportament violent: exprimarea inadecvată sau jignitoare (poreclele, hărțuirea, tachinarea, imitarea, ironizarea, amenințarea, bruscarea, lovirea, împingerea).

Securitatea elevilor în instituțiile de învățământ este un aspect foarte important și nu trebuie tratat cu superficialitate. Agresivitatea în școli este definită ca „o formă de conduită de devianță școlară, cu o diversitate de forme de manifestare, cu intensitate diferită” (Artz, 2004:19). Ea implică anumite aspecte, cum ar fi: confruntarea vizuală, poreclirea, ironizarea, tachinarea, bruscarea, lovirea cu diferite obiecte, pălmuirea și ajungând la forme de intensitate crescută- înjunghierea sau împușcarea (Lazăr și Lazăr, 2001:37). Comportamentul agresiv al elevului poate fi răspunsul sau reacția acestuia la diferite probleme pe care le întâmpină în familia sa, o situație materială precară, frustrări, dorința de afirmare, dorința de a fi acceptat într-un anumit cerc, anturajul care poate încuraja și promova comportamentul agresiv. Foarte importantă este relația profesor-elev, iar dinamica acesteia este una specifică vârstei elevului, a specializării profesorului, dar și a disponibilității cadrului didactic de a se implica în prevenirea și combaterea agresivității din cadrul școlii.

Fenomenul agresivității în școală implică atât bullying-ul tradus prin persecutarea, dominarea, înjosirea, intimidarea și subjugarea victimei; cât și mobbying-ul, interpretându-se prin abuzul de ordin psihic al victimei exercitat de către  un grup de indivizi. Comportamentul de bullying are loc în contextul diferențelor de ordin economic, de vârstă, rasial, cultural, familial, precum, și de ordin fizic. Produs în mod repetat, bullying-ul va afecta victima pe termen lung.

Școala are un rol foarte important în prevenirea violenței, dar acest lucru se poate întâmpla numai în condițiile în care sursele agresivității sunt  identificate și apoi îndepărtate. Astfel, strategiile de prevenire și reducere a agresivității și violenței în contextul școlar trebuie să includă următoarele aspecte:

  • implicarea masivă a părinților în diverse programe de prevenție și intervenție;
  • modificarea tuturor contextelor școlare care utilizează pedeapsa acordată elevului;
  • învățarea diverselor abilități sociale și de relaționare de către elevi.

În concluzie, violența nu trebuie tolerată! Violența duce la violență, iar schimbarea poate fi produsă doar cu ajutorul instituțiilor de învățământ, al părinților, al consilierilor și de ce nu, al întregii societăți.

Bibliografie
Artz, S., Violence in the school yard, school girls use of violence, în Alder, C., Worrall, A., (ed.), Girls Violence. Myths and Realities, USA, State University of New York, 2004
Boulton, M. J., Smith, P. K., Bully/victim problems in middle-school children: Stability, selfperceived competence, peer perceptions and peer acceptance, în „British Journal of Developmental Psychology”, no. 12, 1994, pp. 315–329.
Păunescu, C., Agresivitatea şi condiţia umană, Editura Tehnică, Bucureşti, 2001.
Preda, V., Delicvenţa juvenilă o abordare multidisciplinară, Cluj-Napoca, editura Presa Universitară Clujeană, 1998.
Roşan, A., Violenţa juvenilă şcolară – teorie, prevenţie şi intervenţie integrativă, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2006.
Şoitu, L., Hăvârneanu, C., Agresivitatea în şcoală, Iaşi, Editura Institutului European, 2001.
Verza, E., Verza, F., Psihologia vârstelor, Bucureşti, Editura Pro Humanitate, 2004.
Zapan, G., Cunoaşterea şi aprecierea obiectivă a personalităţii, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1984.
*** Studiu UNICEF privind violenţa în şcolile din România, cauza principal fiind violenţa în familie, 2017, disponibil online la www.unicef.org.ro

 

prof. Maria Boborel

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/maria.boborel

Articole asemănătoare