În perioada 11-13 martie 2026, am avut ocazia de a participa la o reuniune a proiectului DISCO+ („Dispositifs inclusifs de coopération”/ Sisteme de cooperare incluzivă), un proiect internațional de cooperare din cadrul programului Erasmus+ (Acțiunea Cheie 2), la care a participat ca partener local din Botoșani Colegiul Național „A. T. Laurian”.
Integrarea curriculară în proiectele eTwinning
În contextul modernizării sistemelor educaționale europene, după cum se știe, trecerea de la învățământul tradițional, centrat pe memorare, la un învățământ centrat pe competențe-cheie reprezintă o prioritate. Platforma ESEP (European School Education Platform) și programul eTwinning constituie instrumente fundamentale în realizarea acestei tranziții, dar și în abordarea modernă a conținuturilor de predare.
Tehnologia digitală în educația timpurie – oportunități și perspective
În contextul actual al erei digitale, dezvoltarea tehnologică a adus schimbări în domeniul educației privind folosirea aplicațiilor și platformelor digitale în procesul instructiv-educativ. Într-o eră caracterizată printr-o accelerare fără precedent a evoluției tehnologice, educația se află la confluența unor transformări fundamentale, ce transcend modelele tradiționale de învățare și predare. Tehnologiile digitale nu doar că au revoluționat modul în care informațiile sunt accesate și procesate, dar au redefinit și cadrul interacțiunii dintre educatori și copii, deschizând noi orizonturi pentru personalizarea învățării și pentru extinderea accesului la educație.
Prietenia și loialitatea în romanele pentru copii
Literatura pentru copii și adolescenți depășește adesea granițele simplei ficțiuni, devenind un spațiu de formare morală și spirituală a tinerilor cititori. Printre temele fundamentale care guvernează acest univers, prietenia și loialitatea ocupă un loc central, fiind pilonii pe care se construiesc marile aventuri ale copilăriei. În romanele dedicate acestei vârste, relațiile dintre personaje nu sunt doar fire narative, ci ascund profunde valențe educative. Ele oferă modele de comportament, cultivă empatia și arată cum se modelează caracterele puternice.
Rolul educației fizice în reducerea vulnerabilității educaționale și sociale a elevilor
În contextul transformărilor sociale, economice și educaționale din ultimele decenii, școala contemporană este chemată să răspundă unei diversități tot mai accentuate de nevoi ale elevilor și să identifice strategii eficiente pentru promovarea echității și prevenirea vulnerabilității educaționale. În această perspectivă, educația fizică depășește rolul tradițional de disciplină orientată exclusiv spre dezvoltarea capacităților motrice și se afirmă ca un domeniu educațional cu impact asupra incluziunii sociale, dezvoltării socio-emoționale, stării de bine și participării școlare.
Articolul evidențiază contribuția educației fizice la reducerea vulnerabilității educaționale și sociale prin promovarea participării active, dezvoltarea competențelor sociale și emoționale, consolidarea relațiilor interpersonale și stimularea motivației pentru învățare. Sunt analizate mecanismele prin care activitățile motrice favorizează integrarea elevilor proveniți din medii vulnerabile, dezvoltarea rezilienței și crearea unui climat educațional bazat pe cooperare, respect și egalitate de șanse. De asemenea, sunt evidențiate direcțiile de dezvoltare ale educației fizice în perspectiva școlii viitorului, în corelație cu politicile europene privind incluziunea, sănătatea și reducerea abandonului școlar.
Parteneriatul școală-familie-comunitate – pilon al dezvoltării armonioase a elevului în contextul educațional contemporan
Parteneriatul dintre școală, familie și comunitate reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale educației moderne, fiind recunoscut la nivel european drept un factor determinant pentru succesul școlar, dezvoltarea socio-emoțională și incluziunea elevilor. Lucrarea analizează rolul colaborării dintre cei trei actori educaționali, evidențiind beneficiile, provocările și direcțiile de dezvoltare într-un context marcat de schimbări sociale și tehnologice accelerate. Analiza are caracter teoretic și se bazează pe literatura de specialitate și pe documente de politici educaționale europene.
Peer observation – a reflective practice in the EFL classroom
Many teachers (including myself…) have had negative experiences of being observed in the past. The aim of this article is to demonstrate that peer observation is, nevertheless, a useful and valuable collaborative professional development process.
Peer observation involves teachers watching each other. It may involve an experienced teacher observing a less experienced teacher, two experienced teachers watching each other or educators with similar teaching experience levels observing one another to collectively reflect on their teaching practice. Peer observation may be used by an institution as part of its quality assurance procedures. The institution provides a framework for the observation and ensures that the observation takes place as agreed. Observation reports form part of the ongoing evaluation of the teacher’s performance and may influence promotion decisions.
Metode didactice inovatoare în predarea religiei ortodoxe: adaptarea activităților de învățare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES)
Educația reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente prin care societatea contribuie la formarea și dezvoltarea personalității umane, având misiunea de a răspunde nevoilor tuturor copiilor, indiferent de particularitățile lor individuale. În ultimele decenii, sistemele educaționale europene și naționale au cunoscut transformări profunde, orientându-se către promovarea principiilor echității, egalității de șanse și incluziunii școlare. În acest context, educația incluzivă nu mai este privită doar ca o direcție de reformă, ci ca o necesitate pedagogică și morală, fundamentată pe respectul pentru demnitatea fiecărei persoane și pe recunoașterea dreptului fiecărui copil la o educație de calitate. În școala contemporană, diversitatea elevilor constituie o realitate firească. Fiecare copil vine în spațiul educațional cu propriul ritm de dezvoltare, cu propriile capacități intelectuale, afective și sociale, dar și cu anumite dificultăți sau vulnerabilități care pot influența procesul de învățare. În această categorie se înscriu și elevii cu cerințe educaționale speciale (CES), care necesită măsuri educaționale diferențiate și adaptate particularităților lor de dezvoltare. Cerințele educaționale speciale nu definesc limitele unei persoane, ci exprimă nevoia unui sprijin educațional adecvat, menit să faciliteze participarea activă și deplină la viața școlară. Astfel, responsabilitatea școlii nu constă în uniformizarea elevilor, ci în crearea unor contexte educaționale flexibile, capabile să valorifice potențialul fiecăruia. În acest demers, disciplina religie ortodoxă ocupă un loc distinct în cadrul curriculumului național, deoarece contribuie nu doar la transmiterea unor cunoștințe teologice, istorice și culturale, ci mai ales la formarea conștiinței morale, a caracterului și a valorilor fundamentale care stau la baza conviețuirii sociale.
Învățarea informală a drepturilor omului – exemple de bune practici în activitatea didactică
Educația pentru drepturile omului contribuie la formarea unor cetățeni activi, responsabili și implicați în viața comunității. Dincolo de activitățile desfășurate în cadrul formal al școlii, experiențele de învățare nonformală și informală oferă elevilor posibilitatea de a aplica în contexte reale valorile democratice și principiile statului de drept. Articolul prezintă câteva exemple de bune practici implementate în activitatea didactică, respectiv utilizarea metodei Proiect: Cetățeanul, organizarea unui Club de educație juridică și desfășurarea vizitelor educaționale la Curtea de Apel Iași.
De la politici europene la sala de clasă – „Green Europe and ESG: From Policy to Classroom” (Curs Erasmus+)
În perioada 6-10 iulie 2026, am participat alături de alți colegi din Școala Gimnazială Nr.156 din București la cursul de formare „Green Europe & ESG: From Policy to Classroom”, organizat de Moby Dick ETS în Salerno, Italia, în cadrul proiectului Erasmus+ 2025-1-RO01-KA121-SCH-000321744. Programul a abordat una dintre cele mai actuale teme ale educației europene: integrarea principiilor dezvoltării durabile și a conceptului ESG în activitatea didactică, prin metode inovatoare, exemple de bune practici și experiențe de învățare desfășurate atât în sala de curs, cât și în comunitate.
