Cum putem transforma grija pentru mediu într-o preocupare continuă a tuturor semenilor? Cum să proiectăm activități de învățare prin care elevii să își dezvolte o atitudine responsabilă față de mediu, fără a le inocula noțiunea de „acofobie”? Sunt doar câteva întrebări ale căror răspunsuri au prins contur în urma participării la cursul de educație ecologică „Environmental Education: learning and acting for a better future/ Educație ecologică: învățare și acțiune pentru un viitor mai bun”, din cadrul proiectului de acreditare Erasmus+, nr. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000334465, furnizat de Teacher Academy.
Impactul tehnologiei digitale asupra somnului copiilor de vârstă preșcolară
În lumea de astăzi, ecranele au devenit o prezență aproape inevitabilă în viața familiilor cu copii mici. Tablete, telefoane inteligente și televizoare fac parte din rutina zilnică a multor gospodării, iar copiii de vârstă preşcolară (3-6 ani) nu fac excepție. Deși tehnologia digitală oferă numeroase oportunități educaționale și de divertisment, utilizarea ei necontrolată ridică serioase semne de întrebare, mai ales când vine vorba despre somnul copiilor. Somnul reprezintă un pilon esențial al dezvoltării armonioase la această vârstă, influențând direct procesele cognitive, emoționale și fizice. Perturbarea lui prin expunerea excesivă la dispozitive digitale poate genera consecințe pe termen scurt și lung, transformând un instrument util într-un factor de risc major.
Integrarea tehnologiei în școală: beneficii și limite
În contextul globalizării și al dezvoltării accelerate a tehnologiei, educația a cunoscut transformări semnificative, adaptându-se permanent la noile cerințe ale societății moderne. Utilizarea tehnologiilor educaționale moderne nu mai reprezintă o opțiune, ci o necesitate pentru formarea unor generații capabile să facă față provocărilor viitorului. Instrumentele digitale au devenit parte integrantă a procesului instructiv-educativ, contribuind la crearea unui mediu de învățare mai atractiv, mai eficient și mai accesibil.
De la dificultate la reușită: Învățarea remedială ca suport pentru formarea competențelor elevilor în ciclul primar (Lecție susținută la cercul pedagogic)
Învățarea remedială reprezintă un instrument esențial în ciclul primar, prin care elevii care întâmpină dificultăți în acumularea cunoștințelor și competențelor pot recupera lacunele și își pot dezvolta abilitățile necesare pentru succesul școlar. Tema „De la dificultate la reușită” subliniază importanța sprijinului individualizat și a metodologiilor adaptate nevoilor reale ale elevilor. În contextul actual, marcat de diversitate educațională și ritmuri diferite de învățare, intervenția timpurie devine un factor determinant al succesului școlar. Învățarea remedială devine astfel un instrument pedagogic strategic, menit să transforme dificultatea într-o oportunitate de progres. Prin intervenții diferențiate și adaptate, cadrul didactic susține formarea competențelor de bază și consolidarea încrederii elevului în propriile capacități.
Educația ecologică – exemple de bună practică
Primordiale în formarea deprinderilor de protecție a mediului sunt deplasările, plimbările în natură, altfel spus călătoriile la fața locului, pe teren. Natura este asociată fără dubii, prin definiție, cu verdele deoarece acestea culoare domină și simbolizează (re)nașterea acesteia, fiind culoare specifică primăverii când totul se reîntoarce la viață.
Proiecte de colaborare la ora de istorie
La ora de istorie, proiectele de colaborare permit aplicarea directă a principiilor formulate de Vîgotski, Piaget și Freire, transformând ora într-un mediu activ, reflexiv și democratic. Predarea istoriei nu se rezumă la transmiterea unor evenimente și date, ci presupune înțelegerea proceselor, interpretarea surselor și formarea unei gândiri istorice critice – obiective ce pot fi atinse eficient prin activități colaborative.
Studiu privind corelarea antrenamentului funcțional și a inteligenței emoționale în cadrul orelor de educație fizică la ciclul gimnazial
Educația fizică în ciclul gimnazial nu se limitează doar la dezvoltarea calităților motrice și la însușirea deprinderilor motrice de bază. În contextul noilor orientări educaționale, este necesară o abordare integrată, care să vizeze atât componenta fizică, cât și cea psihologică și emoțională a elevului.
„Better Together” – împreună pentru o școală fără bullying
În perioada noiembrie 2025 – februarie 2026, elevii clasei a II-a A, de la Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, coordonați de prof. înv. primar Aurelia Ionescu, au participat la proiectul educațional internațional „Better Together”, desfășurat pe platforma europeană eTwinning. Proiectul a reunit membri din șase țări europene – Turcia, România, Croația, Lituania, Polonia și Luxemburg – și a implicat elevi cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani. Scopul principal al inițiativei a fost creșterea gradului de conștientizare asupra fenomenului de bullying între colegi, dezvoltarea empatiei și promovarea unui climat școlar bazat pe respect, cooperare și solidaritate.
Storytelling – strategie educațională de gestionare a bullyingului în învățământul preșcolar
În contextul educației timpurii, dezvoltarea competențelor socio-emoționale reprezintă o condiție esențială pentru prevenirea comportamentelor agresive și pentru formarea unor relații interpersonale sănătoase între copii. Bullyingul, deși asociat frecvent nivelurilor școlare superioare, își manifestă forme incipiente încă din perioada preșcolară, prin excludere socială, tachinare repetată sau comportamente de dominare. Prezentul eseu analizează rolul storytellingului ca strategie educațională eficientă în gestionarea și prevenirea bullyingului la nivelul grupei de preșcolari. Pornind de la perspective psihopedagogice contemporane, articolul evidențiază modul în care narațiunea facilitează dezvoltarea empatiei, autoreglarea emoțională și interiorizarea valorilor sociale. Sunt prezentate valențele formative ale storytellingului, strategiile de aplicare în activitatea didactică și rolul educatorului în construirea unui climat educațional sigur și incluziv. Rezultatele cercetărilor din domeniul educației timpurii susțin faptul că utilizarea sistematică a poveștii contribuie la reducerea comportamentelor agresive și la consolidarea comportamentelor prosociale, transformând storytellingul într-un instrument pedagogic valoros pentru managementul relațiilor sociale în învățământul preșcolar.
Inteligența artificială, utilizare etică, responsabilă și eficientă în educație
Utilizarea AI în educație este o realitate care, dacă este gestionată corect, poate personaliza învățarea și deschide noi orizonturi de cunoaștere.Inteligența artificială nu este o „mașină de răspunsuri” sau un oracol, nu este un substitut pentru intelectul uman, ci un instrument care necesită ghidare precisă, verificare riguroasă și responsabilitate umană.Printr-o metaforă poate fi privită ca un „partener de dialog” sau ca un „asistent de cercetare junior”.Asemenea unui asistent, poate executa sarcini, poate aduna informații și poate sugera idei, dar gândirea critică, validarea faptelor și originalitatea creației finale rămân în totalitate în sarcina utilizatorului.Valoarea sa în educație depinde în totalitate de modul în care este utilizată.Ca orice instrument, AI-ul poate fi folosit pentru bine sau rău.