Liceul de Arte „Bălaşa Doamna” din Târgovişte continuă dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin implementarea unui nou proiect Erasmus KA121. Ajuns la al cincilea an de acreditare în domeniul „Educaţie şcolară”, proiectul se desfășoară în intervalul 01.06.2025 – 31.08.2026 şi beneficiază de un grant total de 30.367,00 euro. Iniţiativa face parte din acreditarea pe termen lung a instituţiei (nr. 2020-1-RO01-KA120-SCH-000095552) şi vizează îmbunătăţirea calităţii actului educaţional prin mobilităţi internaţionale.
Orizonturi europene în predarea limbii engleze: tehnologie/AI, incluziune și cultură irlandeză (Curs Erasmus+)
Formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă motorul fundamental al unei educații moderne, capabile să răspundă dinamic provocărilor unei societăți globalizate și digitalizate. În acest context, participarea recentă la un stagiu internațional de perfecționare metodologică a constituit o oportunitate remarcabilă de redefinire a practicilor de la clasă. Cursul „Ireland Today” finanțat prin programul Erasmus+ (iunie 2026) a oferit instrumente inovatoare destinate eficientizării procesului de predare-învățare a limbii engleze (TEFL –Teaching English as a Foreign Language), abordând integrat trei piloni esențiali ai școlii contemporane: tehnologia digitală bazată pe inteligență artificială, incluziunea școlară și diversitatea interculturală.
Metode de abordare a textului literar
În spațiul problematicii înțelegerii și interpretării textului literar, actul de constituire a sensului operei este reprezentat prin două procese distincte: parcurgerea prospectivă a textului și identificarea cititorului cu universul imaginar, orientarea retrospectivă a gândului și distanțarea specifică privirii interpretative. Pornim de la cele patru relații care se creează între cititor și text, identificate de Judith Langer: a păși din exterior spre interior, a fi în interior și a explora lumea textului, a păși înapoi și a regândi datele, a ieși din lumea textului și a obiectiva experiența. În practica școlară, aceste procese nu pot fi evidențiate și modelate decât prin parcurgerea unuia și aceluiași text, adică prin lectură și relectură. Se propun astfel două etape: ele corespund primei lecturi: o lectură naivă, euristică, liniară și a relecturii: o lectură hermeneutică, retrospectivă, critică și urmăresc realizarea proceselor de comprehensiune și de interpretare de text. Comprehensiunea înseamnă aici cuprinderea textului din interiorul lumii și este atribuită privirii inocente, iar interpretarea, cuprinderea textului din exterior și aparține privirii critice, distanțate.
Sensul contemplării și fascinația cuvintelor în romanul „Moromeții”, de Marin Preda
Articolul de față propune o analiză a romanului „Moromeții” de Marin Preda, centrată pe figura lui Ilie Moromete și pe tensiunea dintre atitudinea contemplativă a personajului și presiunea istoriei asupra lumii satului tradițional. Dincolo de valoarea sa strict literară, textul poate constitui un instrument didactic util pentru profesorii de limba și literatura română, oferind un model de analiză structurată – tematică, morfosintactică și stilistică – aplicabilă pregătirii elevilor pentru proba scrisă de bacalaureat. Prin felul în care articulează observația critică cu trimiterile la exegeza literară consacrată, materialul sprijină formarea la elevi a unor competențe esențiale: interpretarea nuanțată a textului literar, corelarea informației de istorie literară cu analiza de text și argumentarea unei teze cu dovezi textuale.
Le sous-entendu dans la communication
La compréhension d’un texte ne se limite jamais à son contenu explicite : lire, c’est aussi savoir reconstruire ce qui se donne à entendre sans être dit. Cet article propose un parcours à travers les notions d’insinuation, d’allusion, de sous-entendu et de présupposé, en s’appuyant sur les travaux fondateurs d’Oswald Ducrot et de Catherine Kerbrat-Orecchioni. Au-delà de son intérêt théorique pour la linguistique pragmatique, cette réflexion touche directement à une compétence essentielle du parcours scolaire : la capacité des élèves à décoder l’implicite, qu’il s’agisse d’un énoncé quotidien, d’un texte littéraire allégorique ou symbolique, ou d’un discours à visée persuasive. Elle intéresse donc au premier chef les enseignants de langue et de littérature, confrontés quotidiennement à la difficulté que représente, pour de nombreux élèves, le passage du sens littéral au sens construit.
Democrația, libertatea și voința socială
Democrația (provine din „demokratia” = puterea poporului) este un regim politic în care cetățenii își exprimă voința în mod direct sau prin intermediul unor reprezentanți aleși să decidă în numele lor pentru o perioadă limitată de timp. În antichitate, o formă a democrației directe a fost experimentată în orașul-stat Atena, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. Desigur, participarea tuturor membrilor societății în luarea deciziilor politice este imposibil de aplicat în condițiile actuale, democrația modernă fiind de tip reprezentativ și are la bază trei modele istorice din secolele XVII-XVIII (englez, american și francez), conducerea politică fiind asigurată prin reprezentanți aleși de cetățeni pentru a le apăra interesele.
Beyond Tolerance: How Education Can Break the Cycle of Bullying, Discrimination, and Hate Speech
Schools are more than places where young people learn mathematics, science, or literature. They are communities where children develop values, build relationships, and shape their understanding of the world. Because students spend a significant part of their lives in educational environments, schools have a unique opportunity and responsibility: to prevent bullying, discrimination, and hate speech before these behaviors become deeply rooted. While these problems also exist in families, online spaces, and society at large, education remains one of the most effective tools for promoting respect, empathy, and social responsibility. Bullying, discrimination, and hate speech are interconnected forms of harmful behavior. They differ in intensity and expression, yet they all undermine human dignity, damage mental health, and weaken social cohesion. Creating a safe and inclusive educational environment requires more than disciplinary measures. It requires a comprehensive educational approach that helps students understand diversity, manage conflicts peacefully, think critically, and recognize the consequences of their actions.
Communication and Speech Acts
This paper traces the development of pragmatics as a distinct field of linguistic inquiry, from its semiotic origins in Peirce’s concept of the “science of signs” through Morris’s tripartite division of syntax, semantics, and pragmatics, and Carnap’s application of this framework to natural language. It follows the consolidation of pragmatics as “the study of language usage” (Levinson, 1983) through the major theoretical strands that have shaped the field: Austin’s and Searle’s speech act theory, Grice’s cooperative principle, Goffman’s and Brown and Levinson’s work on face and politeness, and the analytic tradition of conversation analysis. The paper closes by situating these strands within Yule’s (2006) contextual definition of pragmatics as the study of language use in context.
Profesorul ca „glocalizator”: cum aducem istoria din manuale în spațiul digital global
Articolul analizează rolul profesorului de istorie în contextul glocalizării, evidențiind modul în care instrumentele digitale globale pot fi utilizate pentru a valorifica și transmite conținuturi istorice locale. Studiul are la bază experiența didactică a autoarei și proiectul educațional „Istorie cu Elinor”, conceput ca un ecosistem digital de învățare destinat pregătirii pentru examenul de bacalaureat.
Platforma integrează lecții structurate conform programei, modele de rezolvare, ghiduri de redactare, teste interactive cu feedback imediat și o comunitate online de sprijin. Articolul evidențiază contribuția acestor resurse la democratizarea accesului la educație, oferind elevilor din medii diverse oportunități egale de învățare.
Direcții actuale în cercetarea geografică – Concursul Național de Comunicări Științifice ale elevilor de liceu, 2026
Orașul Târgu Mureș a devenit în perioada 16-19 iulie 2026 un pol geografic al țării, ca urmare a găzduirii fazei naționale a Concursului de Comunicări Științifice ale elevilor de liceu. Liceeni din aproape toate județele țării, alături de profesorii însoțitori ai loturilor, au fost găzduiți la Liceul Teoretic „Gheorghe Marinescu” din Târgu Mureș, și au fost evaluați de către o comisie care a reunit cadre didactice din mediul universitar și din mediul preuniversitar.
