De peste un deceniu, folosim tot mai des, în comunicările noastre din cadrul activităților educaționale sau în cadrul întâlnirilor de lucru între profesori, termenul de feedback. Acest termen s-a integrat foarte profund în discuțiile noastre vizând bineînțeles ceea ce primim de la elevii noștri sau de la toate persoanele cu care intrăm în contact, dar și ceea ce oferim ca răspuns la acțiunile celorlalți participanți. Astfel, feedbackul este unul dintre cele mai valoroase instrumente didactice în procesul de învățare, mai ales într-un model educațional centrat pe elev.
Gestionarea emoțiilor și sănătatea mintală a elevilor în școală
În ultimii ani se discută tot mai des în cadrul simpozioanelor sau ale conferințelor educaționale despre inteligența emoțională a elevilor și despre cum poate fi ea stimulate.Acum, plecând de la acest subiect, aș vrea să abordăm o temă subsecventă a inteligenței emoționale și anume, cea legată de gestionarea emoțiilor și sănătatea mintală a elevilor noștri. Experiența celor 16 ani în învățământul românesc, alături de școlari mici dar și în contextul educațional actual pot afirma că sănătatea mintală a elevilor devine o prioritate majoră.
Activități pentru dezvoltarea gândirii critice
Am observat adesea cât de dificil poate fi să găsești constant activități noi, eficiente și interesante pentru a stimula gândirea critică la clasă. Mi s-a părut esențial să creez un set de activități centrate pe dezvoltarea gândirii critice și pe antrenarea cogniției. Pe măsură ce am adunat resurse, entuziasmul meu a crescut, gândindu-mă la cum le voi aplica în sala de clasă. Sper ca aceste activități să fie utile și relevante pentru toți profesorii interesați de gândirea critică. Totodată, acest demers a scos în evidență lipsa unor resurse bine structurate în domeniul dezvoltării gândirii, semnalând nevoia de cercetare și inovare în acest domeniu.
Tehnologia care inspiră: Cum transformă profesorii educația cu ajutorul AI, AR, VR și imprimării 3D
De la tabla clasică la tabloul digital interactiv, profesorii de azi trăiesc o revoluție tăcută, dar profundă. Nu este vorba doar despre instrumente noi, ci despre o nouă filosofie a predării: una care pune accentul pe creativitate, adaptabilitate și învățare personalizată. Iar tehnologia nu este dușmanul, ci partenerul acestui demers.
Educația pentru dezvoltare durabilă – responsabilitate și conștientizare încă din școlaritatea mică
În ultimii ani am auzit tot mai frecvent vorbindu-se despre termenul de durabilitate în sistemul de învățământ. Acest termen era utilizat în trecut cu mai multă frecvență în alte domenii, tehnice. În educație, durabilitatea este acel proces care vizează o perioadă lungă de timp. Amprenta pe care o lăsăm asupra generațiilor noastre de elevi, informația livrată, competențele formate elevilor, toate acestea și împreună cu alte acțiuni, creează durabilitate.
Învățământul simultan – între provocare și oportunitate educațională
În peisajul educațional românesc, învățământul simultan reprezintă o realitate frecventă în școlile din mediul rural, unde numărul redus de elevi și resursele limitate determină organizarea unor clase cu predare simultană. Departe de a fi o excepție, acest tip de organizare necesită o regândire profundă a actului didactic, în care creativitatea, planificarea riguroasă și adaptabilitatea devin competențe esențiale pentru cadrul didactic.
Concediul de odihnă, un moft?
Într-un sistem educațional în care fiecare zi aduce noi solicitări, termene-limită și presiuni administrative, ideea de „concediu de odihnă” ajunge, uneori, să pară un lux. Sau chiar un moft. Auzim expresii precum „secretariatul trebuie să fie mereu funcțional” sau „nu e momentul acum să lipsim”, iar concediul ajunge să fie împins spre marginea agendei, aproape ca o vină personală. Munca din secretariat presupune nu doar cunoașterea legislației educaționale și administrative, ci și o capacitate ridicată de organizare, rezistență la stres, discreție și o relaționare permanentă cu diverse categorii de persoane.
Educația pentru valori în contextul cetățeniei digitale. Studiu de caz: formarea competențelor morale și civice prin activități extracurriculare
În contextul noilor paradigme educaționale, accentul se deplasează din ce în ce mai mult de la transmiterea de cunoștințe la formarea competențelor transversale și a valorilor fundamentale pentru viață, în societate. Printre acestea, educația pentru valori capătă un rol central, mai ales în raport cu formarea cetățeniei digitale, componentă esențială a dezvoltării identității personale și sociale în epoca tehnologiei.
Tabăra Digitaliada – oportunitate de valorizare și învățare a profesorului digital
Între 3-6 iulie 2025, două cadre didactice de la Școala Gimnazială Mihai Viteazul din Târgoviște, director prof. Luminița Bobeș și prof. limba engleză Nicoleta Cobianu-Șontac au avut oportunitatea de a participa la Tabăra Digitaliada, organizată de Fundația Orange și Asociația ROI, un eveniment dedicat inovației în educație.
Experiența mea în Tabăra Digitaliada: despre comunitate, inspirație și educație digitală
În perioada 3–6 iulie 2025 am participat la Tabăra Comunității Digitaliada, organizată la Săcele, într-un cadru primitor și relaxant, care a fost perfect pentru a ne conecta, a învăța unii de la alții și a ne inspira reciproc.