Necesitatea aprofundării gramaticii în liceu (Studiu)

În calitate de profesor de limba și literatura română, la un liceu tehnologic din Buzău, mă confrunt zilnic cu nevoia imperativă a elevilor de a studia, într-o manieră pragmatică și atractivă, gramatica limbii române. Necesitatea unui studiu aprofundat a ceea ce numim, în genere, gramatică, este mai mult decât evidentă, fapt certificat de un profesor care, de câte ori are ocazia, intervine în formularea orală sau scrisă a diferitelor mesaje emise de către elevii săi, în context formal sau informal.

Programa școlară pentru ciclul inferior al liceului debutează cu o „Notă de prezentare”, din care cităm alineatul II: „Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare”. Și, deși în liceu nu este alocată nicio oră studiului gramaticii, se postulează ideea, încă din primul alineat al documentului mai sus menționat, că „Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere”. Iar dintre obiectivele studiului limbii și literaturii române, așa cum prevede actuala programă (a cărei paradigmă, atât la gimnaziu, cât şi la liceu, este una comunicativ-funcţională), enumerăm următoarele principii: „asigurarea caracterului flexibil şi actual al studierii limbii române, prin conectarea sa la realităţile vieţii cotidiene; reechilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale; îmbinarea echilibrată a proceselor de receptare şi proceselor de producere a mesajului; adoptarea unei perspective consecvent comunicative, în cadrul căreia accentul să fie plasat pe aspectele concrete ale utilizării limbii”. În plus, „domeniile” care contextualizează activităţile de învăţare pentru studierea limbii şi a literaturii române în clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a – I. Literatură; II. Limbă şi comunicare – vizează însușirea umătoarelor competențe generale: „1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare” și „3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare”.

Cum ar fi posibile toate acestea, fără un studiu dedicat disciplinei gramatica limbii române, bineștiut fiind faptul că limba unui popor este suma a două componente lingvistice, conținut și formă, signifié et signifiant (vezi cele două fețe complementare ale conceptului de semn lingvistic dezvoltat de Ferdinand de Saussure!), Semnificat și Semnificant?! Consider că o oră pe săptămână dedicată studiului gramaticii ar fi de bun augur în corelarea dezideratelor acestor programe cu realitatea prezentă. Și dacă la cele deja menționate, adăugăm noile norme/ modificări impuse de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, DOOM 2 (ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu), este evident că profesorul de limba și literatura română nu poate decât să susțină ferm studierea aprofundată a gramaticii în liceu.

IPOTEZA CERCETĂRII
În studiul de faţă, mi-am propus să demonstrez că profesorul de limba și literatura română nu poate realiza o evaluare precisă și obiectivă a gradului în care elevii de liceu cunosc și folosesc resursele limbii, atât în planul comunicării orale, cât și în planul comunicării scrise, în absența studierii aprofundate a gramaticii, chiar și în variantă minimală, să zicem, o oră pe săptămână.

OBIECTIVELE CERCETĂRII
1. Profesorul de limbă și literatură română își propune să aprofundeze studierea domeniului de limbă și comunicare, în general și al domeniului gramaticii, în particular, în concordanță cu exigențele programei școlare.
2. Profesorului de limbă și literatură română îi revine sarcina de a trezi interesul elevilor de liceu pentru studiul limbii române/al gramaticii, într-un mod creativ, atrăgător și pragmatic.
3. Dascălul este responsabil de modul în care reușește să capteze atenția elevului adolescent într-un teritoriu care să permită o dezvoltare a abilităților de comunicare într-o societate bazată pe cunoaștere.

FIXAREA COORDONATELOR
– Locul de desfăşurare: Liceul Tehnologic Meserii și Servicii, Buzău;
– Perioada de cercetare: un interval de un an școlar (fiind exclusă perioada vacanțelor școlare)
– Grup țintă: elevii clasei a IX-a

METODOLOGIA CERCETĂRII
Metodele didactice folosite cu precădere sunt:
– cercetarea documentelor școlare și curriculare;
– metoda convorbirii/conversației didactice;
– metoda observaţiei directe și sistematice;
– metoda analizei produselor activităţii;
– metoda chestionarului;
– metoda prelegerii;
– metoda testelor (teste docimologice/de cunoștințe);
– metoda probelor speciale (fișe de lucru, exerciții etc.).

ETAPE
Etapele prezentate mai jos au fost aplicate la o clasă de-a IX-a, întrucât programa școlară a acestora este mai permisivă, în sensul în care nu sunt promovate, spre studiu, opere literare din materia de bacalaureat. De asemenea, prelegerile profesorului, chestionarul și  testele aplicate elevilor, precum și exercițiile efectuate, nu au înlocuit materia de studiu, ci au reprezentat 15 minute dintr-o oră obișnuită de 50 minute.
A. Înainte de a le vorbi elevilor despre rolul fundamental al gramaticii în cadrul procesului de comunicare orală și scrisă, am aplicat elevilor de clasa a IX-a un chestionar despre necesitatea studierii gramaticii în liceu.

Chestionar – Să mai studiem gramatica?
1. Consideri că este important să se studieze gramatica în liceu?
a) Da
b) Nu
c) Poate
2. Ce beneficii ți-ar aduce studiul gramaticii?
a) Să scriu și să vorbesc corect
b) Nu m-ar ajuta cu nimic, toată lumea face greșeli de exprimare
c) Să-i pot corecta pe cei din jurul meu
3. Cum ți-ar plăcea să decurgă ora de gramatică?
a) Profesorul să ne predea, apoi să facem exerciții
b) Să facem multe exerciții la tablă
c) Fiecare elev să-și lămurească chestiuni personale, după modelul: „Cum e corect?”
4. Câte ore de gramatică ar fi suficiente pentru însușirea normelor și modificărilor impuse de Gramatici și Dicționare?
a) O oră/săptămână
b) 2 ore/ săptămână
c) Nicio oră
Notă: Rezultatele chestionarului dovedesc faptul că elevii, contrar așteptărilor, își doresc să studieze gramatica.

B. S-a aplicat elevilor o testare de dificultate medie, prin care mi-am propus să verific gradul în care sunt cunoscute noile norme/modificări impuse de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române sau DOOM 2 (ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).

C. Întrucât rezultatul testării a fost unul destul de slab, elevii dovedind necunoașterea normelor limbii, de aici, numeroasele confuzii făcute, am decis să le țin o serie de 5 (semi)prelegeri despre principalele modificări impuse de DOOM 2, la nivel ortografic, ortoepic şi morfologic.
D. Abia într-o etapă ulterioară, am întocmit fișe de lucru cu exerciții aplicative, după modelul de mai jos.

Exerciții –  DOOM 2

I. Desparte în silabe:
altundeva; analfabet; binoclu;
dreptunghiular; hidrosferă; ignorant;
înapoi; înălbire; manoperă; stratosferă

II. Subliniază forma corectă. Ţine seama de înţeles!
1.bună-stare/bunăstare (prosperitate)
2.bună-cuviinţă/bunăcuviinţă (politeţe)
3.bun-gust/bun gust (simţ estetic)
4.bun simţ/bun-simţ (decenţă)
5.bunăvoinţă/bună voinţă (atitudine binevoitoare)
6.bun-rămas/bun rămas (adio)
7.contra serviciu/contraserviciu
8.daco-roman/dacoroman (adj.)
9.dacoromână/daco-română (subst.)
10.deasemenea/de asemenea (loc.adv.)

III. Pune la persoana a 3-a, indicativ prezent, următoarele verbe:
1.a se autodemasca
2.a se autodepăşi
3.a se autofinanţa
4.a se calcifia
5.a canaliza
6.a debranşa
7.a defalca
8.a degaja (a elibera, a îndapărta)
9.a degaja (a emana)
10.a dezasambla
11.a continua
12.a decerna
13.a absolvi

IV. Pune la plural articulat hotărât următoarele substantive:
1.prim-ministru
2.prim-balerină
3.compact-disc
4.autocolant (subst.)
5.contraperformanţă
6.contract-tip
7.interglaciaţiune
8.macrosistem
9.nalbă-de-mare
10.contabil-şef

V. Corectează greşelile din următoarele enunţuri:
1.La ora de istorie, profesoara ne-a vorbit despre primul Război mondial şi Al doilea război mondial.
2.Ionescu nu ştia dacă evul mediu reprezintă o epocă istorică.
3.Acest om a reuşit să lucreze ca secretar la externe.
4.Îşi doreşte să termine liceul cu medie mare şi să intre la politehnică.
5.Războiul celor două roze este unul dintre cele maicunoscute din istorie.
6.În curtea Vaticanului, o mare de oameni aşteptau peSfinţia sa.
7.– Alteţa sa regală ar dori să ia cuvântul.

VI. Scrie forma de plural a următoarelor substantive:
1.Căpşună
2.Cireaşă
3.Coardă
4.Copertă
5.Găluşcă
6.Râpă
7.Cicatrice

VII. Scrie abrevierile pentru următoarele:
1.Banca Naţională a României
2.Partidul Democrat
3.Federaţia Română de Handbal
4.Căile Ferate Române
5.Partidul Naţional Liberal
6.Organizaţia Naţiunilor Unite
7.Statele Unite ale Americii
8.Casa de economii şi consemnaţiuni
9.Societate cu răspundere limitată
10.Club sportiv

VIII. Rescrie abrevierile fără a mai utiliza punctele despărţitoare:
O.N.U., C.E.C., C.F.R., S.U.A.,
U.N.E.S.C.O., B.R.D., B.C.R., B.N.R.,
F.C.,F.R.F., F.R.H., C.S., S.C.,
S.R.L., R.A., P.S.D., P.N.L., P.D.

IX. Articulează hotărât cuvintele:
1.party
2.story
3.hippy
4.gay
5.weekend
6.item
7.gadget
8.western

X. Alege forma accentuată corect:
1.gingaş / gingaş
2.antic / antic
3.profesor / profesor
4.aripa / aripa
5.regizor / regizor
6.acatist / acatist
7.butelie / butelie
8.intim / intim

XI. Completeaza spatiile punctate cu niciun(ul), nici un(ul) :
1. Nu a venit ……….. copil.
2. Nu am ………. caiet, dar am două cărți.
3. Nu-l cunosc pe……………. .
4. Nu mi-am cumpărat ……….papagal pentru că erau prea scumpi.
5. ………….., nici celălalt nu mă încânta.

XII. Identifică seria de cuvinte articulate enclitic corect :
1. week-endul, dandiul, partiul
2. week-endul, hippy-ul, story-ul
3. week-end-ul, party-ul, dandy-ul

XIII. Corectează greșelile de orice tip din enunțurile următoare :
Dana este studentă la litere. Prietenii săi, Andrei, George și Mihaela au optat pentru politehnică. Dana a fost foarte încântată de primul curs, despre antichitate. Între timp, politehniștii au aflat că la sfârșitul facultății vor avea poli calificare.

XIV. Subliniază forma corectă din enunțurile :
1. A fost odată/ o dată un împărat fără copii.
2. Numai odată/ o dată a fost la școală săptămâna aceasta.
3. Te mai sun odată/ o dată, după aflarea rezultatului.
4. Odată/ o dată, nu de două ori ți se oferă această șansă.
5. Odată/ o dată părinții mei erau tineri.

XV.  Subliniază forma corectă din următoarele variante :
conteiner/ container
crenvurst/ crenvurst
chemoterapie/ chimioterapie
machieur/ machior
pricomigdală/ picromigdală
filosof/ filozof
magazioner/magaziner
diseară/ deseară

CONCLUZII

Demersul didactic prezentat s-a dovedit unul operativ, ceea ce mă determină să continui procedura și în anii școlari următori; în plus, totul s-ar putea materializa într-un curs opțional, în măsura în care rigorile școlii ne vor permite acest lucru.

Utilitatea gramaticii și nevoia de mai multă gramatică în școală, chiar şi după terminarea ciclului gimnazial, se pot dovedi simplu, prin mai multe argumente. Scrierea şi vorbirea corectă presupun cunoașterea și aplicarea unor reguli gramaticale ale limbii române – care implică noțiuni fundamentale (substantiv, adjectiv, pronume, subiect, predicat etc.) – pe care elevul ajunge să le stăpânească învăţând gramatică într-un mod sistematic, până la terminarea liceului. Cunoștințele de gramatică a limbii materne reprezintă o parte din cultura generală a fiecăruia. Felul cum te exprimi spune mult despre educația ta, dar și despre respectul pe care îl ai față de tine, față de ceilalți și chiar față de limba ta.

Gramatica ne învață să gândim clar, să ne exprimăm logic, să ordonăm ideile și faptele comunicate într-o manieră coerentă într-o societate aflată în plină dinamică a  cunoașterii.

Bibliografie:
Pamfil Alina, „Limba și literatura română, perspective complementare”, Editura Paralela 45, Pitești, 2009
Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, DOOM 2 (ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu
Webografie:

republica.ro/sustin-introducerea-gramaticii-la-liceu?fbclid=IwAR0itweHscTTBOi98D4PgKri86w0eybqJKU7dZgOe3zB1vkWiQRWDUZ3xXo

 

Accesări: 37

Articole asemănătoare