Investigația pleacă de la constatarea că utilizarea metodelor activ-participative bazate pe învățarea prin colaborare duce la dezvoltarea relațiilor sociale, a însușirii cu ușurință a cunoștințelor, a personalității și a gândirii critice constituind un important obiectiv de tip formativ.
Scopul cercetării este de a scoate în evidență schimbările care se produc în clasa de elevi aparținând învățământului primar odată cu utilizarea metodelor activ-participative bazate pe învățarea prin colaborare în cadrul mai multor discipline și care au rolul de a dezvolta atât personalitățile educaților, cât și gândirea, dar și relațiile sociale. Obiectivele specifice cercetării:
- Cunoașterea influenței metodelor activ-participative bazate pe învățarea prin colaborare asupra rezultatelor obținute de elevi.
- Identificarea influenței metodelor activ-participative bazate pe învățarea prin colaborare asupra dezvoltării cognitive și afective a copiilor.
- Identificarea factorilor care influențează coeziunea grupelor de elevi.
Cercetarea s-a desfășurat la clasa a IV-a unde sunt înscriși 15 elevi cu vârsta de 10-11 ani. Copiii sunt dezvoltați fizic și psihic conform vârstei, neexistând cazuri de copii cu cerințe speciale.
În fiecare zi, timp de două săptămâni, elevii clasei a IV-a au participat la o activitate pe grupe, la o anumită disciplină, astfel:
Săptămâna 1:
• Luni: Limba română
• Marți: Matematică
• Miercuri: Educație civică
• Joi: Geografie
• Vineri: Istorie.
Săptămâna 2:
• Luni: Matematică
• Marți: Arte vizuale și abilități practice
• Miercuri: Muzică și mișcare
• Joi: Limba română
• Vineri: Științe ale naturii.
În prima săptămână, grupele au rămas constante, păstrându-și aceiași membri la fiecare activitate. În săptămâna a doua, grupele nu au mai rămas constante, membrii acestora fiind schimbați zilnic, uneori chiar în cadrul aceleiași activități. În cadrul activităților s-au aplicat metodele activ-participative: Cubul, Metoda piramidei, Schimbă perechea, Metoda RAI, Gândiți-lucrați în perechi-comunicați, Philips 6/6, Tehnica 6/3/5, Investigația în grup, Experimentul, Învățarea dramatizată, Jocul didactic.
Analiza și interpretarea rezultatelor
Elevii clasei a IV-a au participat, timp de două săptămâni, la activități pe grup în care s-au utilizat metode activ-participative. Munca în echipă nu le era străină elevilor, dar utilizarea metodelor moderne a făcut ca relațiile dintre membrii grupurilor să se îmbunătățească, să devină mai sociabili, să rețină mai ușor informațiile și, într-un final, să poată crea relații de prietenie și colaborare cu toți elevii clasei.
Copiii au completat un chestionar după fiecare activitate. În prima săptămână, elevii au avut răspunsuri majoritar negative astfel:
Săptămâna 1: 35 răspunsuri Nu, 25 răspunsuri Da, 15 răspunsuri Nu sunt sigur.
În săptămâna a doua, am observat o creștere considerabilă a răspunsurilor afirmative:
Săptămâna 2: 15 răspunsuri Nu, 55 Răspunsuri Da, 5 răspunsuri Nu sunt sigur.
În Săptămâna 1, elevii au părut reticenți în a participa la activitățile de grup, cei timizi nu reușeau să se adapteze sau nu își expuneau punctele de vedere, aveau tendința de a se retrage și de a-i lăsa pe ceilalți să ia deciziile importante. Grupurile au rămas constante, deci relațiile s-au sudat mai spre sfârșitul săptămânii, când membrii fiecărei grupe au început să aibă încredere unii în ceilalți și s-au creat relații de prietenie bazate pe colaborare.
Interesul pentru activități a crescut odată cu aplicarea metodelor activ-participative bazate pe curiozitatea intrinsecă de a cunoaşte, dorinţa de a observa şi explica, de a experimenta, de a construi, a explora şi a descoperi, de a crea și care ajută copiii să caute, să cerceteze, să găsească singuri noile cunoştinţe, să afle singuri soluţii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să le sistematizeze, punând accent pe învăţarea prin acţiune, pe manipularea în plan manual şi mental a obiectelor, acţiunilor.
În Săptămâna 2, elevii păreau mai încrezători în forțele proprii, erau dornici să participe la activități, chiar dacă au fost aplicate alte metode activ-participative și membrii grupurilor s-au schimbat. Astfel, elevii au reuși să asigure conducerea grupului, să coordoneze comunicarea, au stabilit un climat de încredere, au putut lua decizii și au mediat conflictele apărute.
Conform răspunsurilor afirmative ale rubricii „Simt că am învățat mai bine colaborând cu ceilalți colegi?” din chestionarul adresat elevilor, se demonstrează încă o dată eficacitatea metodelor activ-participative în ceea ce privește învățarea prin colaborare.
Rolul profesorului în aceste activități a avut un impact deosebit asupra schimbărilor apărute în comportamentul elevilor. Acesta a stabilit criteriul de grupare şi dimensiunea grupului (de la 2 la 5 copii), regulile de lucru: se vorbește pe rând, nu se atacă persoana, ci opinia sa, consultarea reciprocă este esențială lucrului în echipă, nu se monopolizează discuția, nu rezolvă unu singur elev sarcina de lucru. Profesorul a explicat foarte clar activitatea și a menționat timpul pe care îl au elevii la dispoziție în cadrul fiecărei activități.
Concluzii
Rezultatele obținute au demonstrat eficacitatea utilizării metodelor activ-participative în învățământul primar, ce au rolul de a crește randamentul școlar al elevilor, de a îmbunătăți relațiile sociale, de a crește încrederea în sine, dorința de implicare și de afirmare. Lucrând în grup, elevii ajung să reflecteze asupra colaborării lor şi decid asupra modului de îmbunătăţire a eficienţei acestui tip de activitate, dezvoltă deprinderi interpersonale în cadrul grupului şi al clasei.
Prin aplicarea metodelor activ-participative s-a observat schimbarea atitudinii față de învățare a elevilor, precum și o cooperare foarte bună, o dezvoltare a creativității acestor reflectată în rezolvările sarcinilor de lucru.
Folosirea acestor metode a făcut ca elevii să devină mult mai activi, au învăţat să lucreze în echipă, şi-au dezvoltat spiritul de observare şi cooperare, s-au implicat cu plăcere în realizarea sarcinilor, însușindu-și mult mai eficient conținuturile predate. Conform rezultatelor obținute, se poate observa că progresul se realizează într-un timp mult mai scurt faţă de utilizarea metodelor clasice. Întregul demers didactic devine plăcut, modern şi cu valenţe formative ce stimulează gândirea elevilor.
Eficientizarea utilizării metodelor activ-participative de dezvoltare a gândirii critice depinde de măiestria didactică a învăţătorului, de spiritul său liber, novator, încurajează spiritul de colaborare şi de lucru în grup și îl determină pe elev de a căuta informaţii în plus faţă de manual, îi dezvoltă imaginaţia şi creativitatea ajutându-l să realizeze legături între cunoştinţele acumulate la diferite discipline.
Elevii știu că au nevoie unul de celălalt pentru sprijin, explicaţii, coordonare, fiecare membru al grupului este răspunzător de propria contribuţie la îndeplinirea scopului propus, iar metodele activ-participative îi activează şi motivează, îi învață să lucreze împreună pentru a atinge scopul propus. În aceste două săptămâni, copiii au lucrat pe grupe, au învățat să colaboreze, să-și exprime sentimentele, ideile, părerile, motiv pentru care experimentul a fost un succes.