Învățarea prin stagii de practică

Experiența timpurie la locul de muncă este esențială pentru ca tinerii să își dezvolte competențele necesare pentru viața profesională. Învățarea la locul de muncă în cadrul unui program de formare de tip ucenicie reprezintă un instrument puternic de integrare treptată a tinerilor pe piața forței de muncă.

Prin acțiunile de finanțare propuse, programul Erasmus+, derulat de Comisia Europeană în perioada 2014-2020, invită la valorificarea diversității contextelor de învățare prin efectuarea de stagii practice în firme localizate oriunde în perimetrul european. În cadrul creat de programul Erasms+, Acțiunea pentru Mobilități VET și cea pentru Parteneriate VET, persoanele aflate în diferite etape de pregătire profesională (inițială, formare continuă), au posibilitatea să participe la stagii de practică în cadrul cărora să efectueze diferite sarcini de lucru în firme și au ocazia ca, prin reflecție, să integreze aceste experiențe practice într-un demers coerent al formării lor profesionale.

Conform definiției CEDEFOP, învățarea la locul de muncă (Work-based learning” sau WBL) reprezintă “dobândirea de cunoștințe și abilități prin efectuarea de sarcini – însoțită de reflecție – într-un context profesional, la un loc de muncă sau într-o instituție de educație și formare profesională” (CEDEFOP, 2014). Programele de educație și formare profesională care oferă învățare prin practică efectivă la locul de muncă pot fi caracterizate ca “programe de formare la nivel secundar sau postsecundar care oferă oportunități pentru dobândirea de competențe profesionale necesare pentru ocuparea unui loc de muncă”. Acest tip de învățare evidențiază complementaritatea și varietatea contextelor și situațiilor de formare: “învățarea la locul de muncă este adesea realizată în mod complementar cu învățarea în școală și se poate desfășura sub diferite forme: stagii de practică, experiență de muncă, mentorat la locul de muncă, instruire în competențe generale legate de un loc de muncă sau instruire largă cu privire la toate aspectele unei industrii”.

Dezvoltarea experienței practice în programele de formare profesională inițială, în contact direct cu lumea reală a muncii, este evidențiată în mod constant în politicile europene, de obicei, sub denumirea generică de “Work-based learning”, ca exemplu de bună practică și se regăsește printre recomandările permanente adresate statelor membre pentru creșterea relevanței sistemelor de educație și formare profesională. În Comunicatul de la Bruges privind intensificarea cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale pe perioada 2011-2020, este evidențiat acest aspect, arătându-se că învățarea la locul de muncă are o contribuție substanțială la dezvoltarea unei identități profesionale și poate stimula încrederea în sine a persoanelor care recurg la aceasta, iar, în caz contrar, adică în absența acesteia, elevii ar putea să considere că au eșuat.

În cadrul acțiunii Mobilități VET se finanțează proiecte care să permit dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare modern, care să asigure competențe-cheie și excelență în învățare prin practică efectivă în specialitate, Comisia Europeană promovează un cadru de calitate pentru organizarea stagiilor de practică, în care este abordată inclusiv certificarea adecvată a competențelor formate la elevi pe durata stagiilor transnaționale. Sprijinirea unui acces mai bun și a unei participări mai bune la stagii de bună calitate se face la nivel european inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii și să devină bune firme-gazdă (primesc etichete de calitate sau premii), să realizeze acorduri cu diferiți parteneri sociali și să ia parte la politicile de responsabilitate socială pentru mediul economic.

În comunicatul “Regândirea educaţiei: investiţii în competenţe pentru rezultate socio-economice mai bune (Comisia Europeană, 2012) se arată că “Formarea la locul de muncă, în special programele de ucenicie și alte modele de formare profesională în alternanță, contribuie la facilitarea trecerii de la învățare la experiența la locul de muncă. Aceste programe necesită un cadru de reglementare clar, roluri clar definite pentru actorii implicați și trebuie să fie parte integrantă a întregului sistem de învățământ”.

În documentele care sintetizează politicile europene și recomandările adresate statelor membre cu referitoare la învățarea la locul de muncă (Work Based Learning) se insistă, de asemenea, pe rolul esențial al acestora în dezvoltarea identității personale și în stimularea încrederii de sine a tinerilor aflați în etapa de formare inițială. În absența experiențelor practice, aceștia ar putea să resimtă nesiguranță, frustrare și ar risca să interiorizeze școala ca pe un eșec. Pentru că practica oferă o experiență timpurie la un loc de muncă, cu rol determinant în formarea competențelor necesare pentru viața profesională și dezvoltarea ulterioară a carierei și contribuie la facilitarea tranziției de la învățare la un loc de muncă, devine un instrument puternic de integrare treptată a tinerilor pe piața forței de muncă. Programele de practică necesită un cadru de reglementare clar, roluri clar definite pentru actorii implicați, iar ceea ce stimulează Programul Erasmus+, Acțiunea Mobilități VET este tocmai clarificarea și asumarea responsabilă a acestor roluri la nivel european, în beneficiul persoanelor aflate în diferite stadii de formare profesională.

În perspectivă, practica trebuie să fie parte integrantă a întregului sistem de educație și formare profesională, să permită accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, în liceu și în învățământul superior. De aceea, programul Erasmus+, acțiunea cheie Mobilități VET sprijină accesul la stagii de calitate, încurajează firmele să ofere locuri pentru stagii și să devină bune întreprinderi gazdă, finanțează organizarea stagiilor de practică în vederea învățării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională la toate nivelurile de calificare prin învățământul profesional și tehnic.

În contextul Erasmus+, școlile VET au oportunitatea să încheie cu operatori economici și instituţii publice din perimetrul european lărgit contracte-cadru prin care să se stabilească condițiile colaborării și care să stea la baza contractelor de pregătire practică a elevilor. Contractele de pregătire practică a elevilor sunt semnate de elev (respectiv părintele acestuia, în cazul minorilor), reprezentanții legali ai organizatorului de practică (școala) și ai partenerului de practică (operatorul economic/ instituția publică la care se efectueză practica), cadrul didactic responsabil din partea școlii și tutorele de practică numit de partenerul de practică. Structura contractelor de practică, formatul Certificatului de practică este reglementat la nivel european (documentele de mobilitate Europass, reglementările privind utilizarea sistemului ECVET).

Un avantaj major, la nivel sistemic, al stagiilor organizate în context european îl reprezintă crearea unui context de împărtășire a exemplelor de bună practică pe tot teritoriul UE, în ceea ce privește implicarea agenților economici în mediul educațional, precum și implementarea unei educații inițiale și/sau continue care să aibă relevanță pentru mediul socio-economic.

Notă:
Informațiile din acest articol reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale sau Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată acestor informații.

Accesări: 101

Articole asemănătoare