În contextul digitalizării accelerate a societății și al dotării unităților de învățământ cu tehnologie modernă, elevii din ciclul primar au acces tot mai frecvent la internet, dispozitive digitale și resurse educaționale interactive. Deși rețelele de socializare sunt destinate în principal adolescenților, acestea exercită o influență indirectă și asupra elevilor de clasa a IV-a. Prezentul articol analizează influența social media asupra elevilor din ciclul primar, din perspectiva activității învățătorului, prin intermediul unui studiu de caz. Sunt evidențiate atât efectele pozitive ale utilizării ghidate a resurselor digitale, cât și riscurile asociate utilizării necontrolate, subliniindu-se rolul școlii și al familiei în formarea competențelor digitale și a unui comportament responsabil în mediul online.
1. Introducere
Tehnologia digitală a devenit o componentă esențială a procesului educațional contemporan. Dotarea unităților de învățământ cu tablă interactivă, acces la internet și resurse educaționale online a creat noi oportunități de învățare pentru elevii din ciclul primar, dar a generat și provocări semnificative privind utilizarea responsabilă a mediului digital.
2. Metodologia cercetării
Cercetarea a fost realizată sub forma unui studiu de caz, bazat pe observația pedagogică directă desfășurată la clasă, pe o perioadă de patru săptămâni. A fost analizat comportamentul, nivelul de concentrare, interacțiunile sociale și implicarea școlară ale unui elev de clasa a IV-a, în vârstă de 10 ani, prin observație sistematică, discuții cu familia și analiza utilizării resurselor digitale.
3. Prezentarea studiului de caz
Elevul A. utilizează zilnic dispozitive digitale atât în mediul școlar, cât și în cel familial. La școală, acesta participă activ la lecțiile desfășurate cu ajutorul tablei interactive, iar în afara școlii accesează platforme de tip social media, în special aplicații de partajare video. Timpul mediu petrecut online este de aproximativ două ore pe zi.
4. Influențe pozitive observate
Utilizarea moderată și ghidată a rețelelor de socializare și a resurselor digitale a contribuit la creșterea motivației pentru învățare, la o mai bună înțelegere a conținuturilor predate și la dezvoltarea competențelor digitale de bază. De asemenea, s-a observat stimularea creativității și îmbunătățirea comunicării și colaborării în activitățile de grup.
5. Influențe negative observate
Utilizarea frecventă și necontrolată a rețelelor de socializare a determinat scăderea capacității de concentrare, oboseală și reducerea timpului alocat activităților fizice. Din punct de vedere comportamental, s-au remarcat tendințe de imitare a unor comportamente și limbaj nepotrivite vârstei, precum și afectarea stimei de sine.
6. Concluzii
Rețelele de socializare exercită o influență semnificativă asupra elevilor de clasa a IV-a, influență amplificată de accesul extins la tehnologie. Studiul de caz evidențiază faptul că utilizarea responsabilă și ghidată a resurselor digitale poate sprijini procesul educațional, în timp ce utilizarea necontrolată poate avea efecte negative asupra atenției, comportamentului și dezvoltării emoționale.
Din perspectiva învățătorului, educația digitală devine o componentă fundamentală a procesului instructiv-educativ, contribuind la formarea unor elevi echilibrați, critici și responsabili în mediul online.
Bibliografie
Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ. Iași: Editura Polirom.
Cucoș, C. (2014). Educația. Dimensiuni culturale și interculturale. Iași: Editura Polirom.
Livingstone, S. (2018). Children and the Internet: Great Expectations, Challenging Realities. Cambridge: Polity Press.
OECD (2021). Education in the Digital Age. Paris: OECD Publishing.
Văideanu, G. (1988). Educația la frontiera dintre milenii. București: Editura Politică.