Lectura constituie una dintre competențele fundamentale ale dezvoltării cognitive și emoționale în perioada copilăriei timpurii, reprezentând un proces complex care implică decodificarea simbolurilor grafice, comprehensiunea textului și construirea de semnificații. Activitatea de lectură la vârstele școlare mici nu se limitează la simpla achiziție a abilităților de decodificare, ci se configurează ca un instrument pedagogic esențial pentru stimularea creativității, dezvoltarea imaginației și formarea unei personalități echilibrate. Cercetările din domeniul neuroeducației demonstrează că expunerea timpurie la texte scrise facilitează dezvoltarea conexiunilor sinaptice și contribuie la maturizarea structurilor cerebrale responsabile de procesarea limbajului.
Studiile longitudinale în domeniul psihologiei dezvoltării evidențiază faptul că copiii care beneficiază de expunere sistematică la activități de lectură înainte de intrarea în învățământul preșcolar dezvoltă un repertoriu lexical semnificativ mai amplu și înregistrează performanțe superioare în parcursul educațional formal. Datele statistice indică o corelație puternică între competențele de lectură dobândite până în clasa a III-a și probabilitatea de finalizare a studiilor liceale, subliniind importanța critică a acestei perioade în formarea traiectoriei educaționale a individului.
Dimensiunea afectivă a lecturii partajate între adult și copil transcende beneficiile pur cognitive, contribuind la consolidarea legăturii emoționale și la dezvoltarea unui sentiment de securitate și apartenență. Rutinele de lectură vesperală se constituie în ritualuri pedagogice care facilitează tranziția către starea de odihnă, în timp ce procesele imaginative activate continuă să funcționeze în perioada somnului, contribuind la consolidarea memoriei și la integrarea experiențelor narative în structurile cognitive existente.
Fundamentele neurobiologice ale dezvoltării lingvistice prin lectură se stabilesc încă din primele luni de viață, când expunerea la stimuli vizuali contrastați și la texturi tactile contribuie la maturizarea sistemelor senzoriale și la dezvoltarea conexiunilor neuronale. Procesul de recunoaștere vocală și de familiarizare cu prosodiile limbajului matern creează premisele pentru dezvoltarea ulterioară a competențelor metalingvistice. Această perioadă critică de plasticitate cerebrală maximă oferă oportunități unice pentru implementarea strategiilor pedagogice care să optimizeze potențialul de dezvoltare lingvistică.
Stimularea continuă a abilităților lingvistice prin activități de lectură facilitează achiziția progresivă a competențelor fonologice, morfologice și sintactice. În stadiile inițiale, copiii dezvoltă conștiința fonologică prin expunerea la sonoritățile limbajului, în timp ce preșcolarii încep să manifeste comportamente de lectură emergentă prin imitarea actului de citire. Registrul lingvistic specific textelor scrise introduce copiii în contact cu structuri lexicale și sintactice mai complexe decât cele întâlnite în comunicarea orală cotidiană, contribuind astfel la dezvoltarea unei competențe lingvistice mai nuanțate și mai precise.
Lectura partajată oferă copiilor oportunități privilegiate de explorare a diverselor modalități de expresie și de comunicare, facilitând dezvoltarea competențelor pragmatice și a abilităților de interpretare contextuală. Procesul de identificare cu personajele și situațiile narative permite copiilor să-și mobilizeze experiențele personale în construirea de semnificații, dezvoltând astfel capacitatea de transfer cognitiv și de generalizare a învățăturilor. Narațiunile funcționează ca instrumente cognitive care facilitează procesarea experiențelor trăite și anticiparea situațiilor viitoare, contribuind la dezvoltarea gândirii prospective și a abilităților de planificare.
Consensul științific din domeniul pediatriei și al științelor educației confirmă valoarea incontestabilă a lecturii în perioada copilăriei timpurii pentru construirea unei arhitecturi cognitive solide și pentru facilitarea dezvoltării emoționale armonioase. Programele de intervenție timpurie, precum inițiativele de tipul „Reach Out and Read”, demonstrează eficacitatea strategiilor de democratizare a accesului la resurse educaționale de calitate, contribuind la reducerea disparităților socio-economice în domeniul educațional și la promovarea echității în învățare.
Adaptarea strategiilor pedagogice la particularitățile individuale ale copiilor cu nevoi educaționale speciale reprezintă o dimensiune esențială a practicii educaționale inclusive. Pentru copiii cu tulburări din spectrul autist, implementarea suporturilor vizuale, selectarea textelor cu structuri predictibile și utilizarea lecturii repetitive facilitează procesul de învățare și contribuie la dezvoltarea competențelor sociale. În cazul copiilor cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate, strategiile interactive de lectură, combinarea cu activități kinestezice și selectarea materialelor captivante optimizează procesul de învățare. Pentru copiii cu dislexie, utilizarea fonturilor adaptate, a experiențelor multisenzoriale și a indicilor vizuali puternici facilitează accesul la conținutul textual.
Impactul psihologic pe termen lung al lecturii timpurii se manifestă prin dezvoltarea mecanismelor adaptive de gestionare a stresului și anxietății, prin consolidarea stimei de sine și prin îmbunătățirea capacităților de reglare emoțională. Explorarea universurilor narative permite copiilor să dezvolte empatia și inteligența emoțională, competențe esențiale pentru navigarea cu succes în contextele sociale complexe. Familiarizarea cu diversitatea experiențelor umane prin intermediul literaturii contribuie la formarea unei personalități deschise, tolerante și capabile de înțelegere interculturală.
Dimensiunea socio-economică a alfabetizării timpurii evidențiază corelația dintre nivelurile ridicate de competență în lectură la nivel populațional și indicatorii de dezvoltare socială. Societățile care investesc în programele de alfabetizare timpurie înregistrează rate reduse ale criminalității, productivitate economică superioară, participare civică activă și mobilitate socială ascendentă. Reducerea costurilor asociate serviciilor de sănătate și asistenței sociale reprezintă beneficii colaterale ale investiției în educația timpurie, demonstrând rentabilitatea economică a acestor programe.
Prin urmare, investiția în activitățile de lectură partajată cu copiii nu constituie doar un act de responsabilitate parentală individuală, ci reprezintă o contribuție la construirea unei societăți mai educate, mai echitabile și mai prospere. Recunoașterea și valorificarea potențialului transformator al lecturii timpurii impune implementarea de politici educaționale coerente și susținute, care să garanteze accesul universal la experiențe de lectură de calitate pentru toți copiii, indiferent de contextul socio-economic de proveniență.
Bibliografie
www.nationwidechildrens.org/family-resources-education/700childrens/2022/11/benefits-of-starting-reading
wakeforestpediatrics.com/the-importance-of-reading-to-your-child/