Fantasticul din lumea basmelor și dezvoltarea mecanismelor psihice la elevii claselor primare

Stăruitoare îmi rămâne imaginea bunicii care îmi spunea povești, amintiri și basme din viața sa, din lumea satului sau de aiurea. Era ca un serial care nu mai voiam să se temine. Săraca, ea voia să adorm mai repede să se apuce de ce mai are de lucru prin gospodărie, eu mă luptam eroic cu Moș Gene să să nu pun geană pe geană până nu aflu finalul poveștii și toate răspunsurile la întrebările dar de ce?, dar cum?, și după aia? etc. Lumea basmelor aduce fantasticul în copilăria noastră, ne ajută să visăm a ajunge acolo unde e de neajuns prin limitele fizicii sau ale societății. Extraordinarul din povestirea basmelor este dat de caracterul oral: prin basm copilul își imaginează orice, totul are dimensiunea dată de creativitatea senzorio-perceptivă și reprezentare.

„Copilăria este inima tuturor vârstelor”, spunea Lucian Blaga. În chintesența sa se găsește puterea noastră de a merge mai departe în viață. Este prima experiență trăită a motivației, a voinței și a succesului. Pentru Ionescu, „copilăria este o lume de miracole și de uimire a creației scăldate în lumină, ieșind din întuneric, nespus de nouă și proaspătă și uluitoare”, este „șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei și la care omenirea aleargă fără încetare să-și potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune.” (Francesco Orestano)

Într-o prezentare sintetică a lui M. Golu, psihicul reprezintă o organizare sistemică în patru categorii: mecanismele informațional-operaționale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii si mecanismele psihice integratoare.Toate împreună și fiecare în parte generează și se autodezvoltă biofiziologic și neurofuncțional și prin stimulare (exersare); ele se întrepătrund. Recepționarea informațiilor și prelucrarea lor se face prin gândire și memorare. Prin senzații, copilul captează, înregistrează și prelucrează primar informația. Percepția este prelucrea, la nivel complex, a informației iar reprezentarea funcționează la nivelul semantic al identificării obiectelor. Fantasticul din lumea basmelor generează dezvoltarea numai a capacităților perceptiv-senzoriale, dar și formarea reprezentărilor.

Eficace, accesul copiilor la basm se face după vârsta preșcolară, când copilul este capabil să facă diferența dintre poveste și realitate. Acum apare scrisul și cititul, iar lectura basmelor antrenează percepțiile (auzul, văzul) și gândirea (inclusiv rezolvarea de probleme, imaginația, creativitatea). Reținem că la vârsta școlarității mici, pentru copii cu o dezvoltare normală (fără a atinge limitele patologicului) utilizarea basmul pentru formarea și antrenarea mecanismelor psihice este mai mult decât oportună.

Bibliografie:
Allport, G. (1991) Structura și dezvoltarea personalității, București: E.D.P.
Golu, M. (2007) Fundamenele psihologiei, București: Ed. Fundația ”România de mâine”.
Mitrofan, I. (2003) Cursa cu obstacole a dezvoltării umane, Iași: Ed. Polirom.
Verza, E. (2011) Tratat de psihopedagogie specială, București: Editura Univesității din București.
Zlate, M. (1999) Psihologia mecanismelor cognitive, Iași: Ed. Polirom.
1cartepesaptamana.ro/citate-despre-copilarie/, accesat în 28.07.2016.

 

prof. Corneliu Dragomir

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/corneliu.dragomir

Articole asemănătoare