În ultima perioadă, școala românească s-a confruntat cu o provocare uriașă – activitățile educaționale tradiționale, desfășurate în sălile de curs, față-în-față cu elevii – au fost suspendate și cadrele didactice s-au văzut nevoite să se adapteze rapid, să găsească resurse atât legate de propriile competențe profesionale, cât și de instrumentele digitale, care să le ajute și care să înlocuiască educația formală cu care cadrele didactice erau obișnuite.
Așadar, ce instrumente digitale folosim, cum o facem, cum le îmbinăm, cum îi învățăm pe elevi să le utilizeze, cum adaptăm conținuturile pentru predarea online, la ce renunțăm din programa școlară, ce ne ajută să evaluăm atât activitatea elevilor, cât și pe a noastră? Sunt întrebări la care, în calitatea mea de cadru didactic, a trebuit să găsesc răspunsuri în momentul în care activitatea didactică a devenit online.
În primul rând, mi-am structurat tehnologiile digitale care îmi erau utile, atât în învățarea sincron, cât și în cea asincron, în 3 mari grupe:
I. Tehnologii digitale de facilitare a predării online
II. Tehnologii digitale de facilitare a evaluării online
III. Tehnologii digitale de activizare și eficientizare a învățării online
Legat de prima grupă, tehnologiile de facilitare a predării online, ținând cont de faptul că în acest an școlar sunt îndrumător al unei clase I din mediul rural și competențele digitale ale elevilor erau ca și inexistente, a fost o provocare să organizez o predare eficientă, cu un conținut relevant, să identific strategii interactive, În acest sens, am considerat că platformele care corespund unei interactivități optime între cadrul didactic și elevi, dar și interactivității între elevii clasei sunt Zoom, Google Meet și Google Classroom. Am folosit, ca tablă virtuală, OpenBoard, care mi-a permis să încarc toate materialele de care aveam nevoie la fiecare lecție – manuale digitale, imagini, fișe de lucru, filme video și mi-a oferit acces la o mulțime de instrumente extrem de utile: casetă de scriere, marker pentru sublinierea conținuturilor esențiale, lupă, rigle, compas etc.
Predarea prin intermediul acestor platforme a fost o oportunitate ca elevii să fie implicați activ în propria învățare, a permis obținerea unui feedback legat de cât și cum au înțeles sarcinile de lucru și conținutul lor. Platformele digitale accesate au permis partajarea de materiale cu conținut interactiv – jocuri educaționale, exerciții din manualele digitale, dar și formarea unor rutine de rezolvare a problemelor de matematică sau de citire activă și conștientă, atât de necesare la școlarii mici.
Pentru a doua grupă, tehnologiile digitale de facilitare a evaluării online, după mai multe căutări, am considerat că, pentru elevii clasei mele, sunt utile instrumentele oferite de Google Forms și Liveworksheets. Cu ajutorul acestora, am creat probe de evaluare la disciplinele Comunicare în Limba Română și Matematică și Explorarea Mediului. Am avut în vedere ca aceste activități de evaluare să fie ușor de parcurs, să necesite cât mai puțin ghidaj din partea părinților, să fie captivante și motivante, să conțină materiale vizuale, să aibă relevanță și atractivitate, să fie adecvate particularităților stadiale ale copiilor de clasa I.
Chestionarele Google oferă posibilitatea de creare a unor itemi de evaluare de tipuri diferite – de completare, cu alegere multiplă, tip paragraf, casete de selectare sub formă de grilă, permite încărcarea de fișiere, de imagini, inserarea de link-uri, de materiale video etc., de aceea sunt extrem de utile în evaluarea online, deși are neajunsul că nu poți măsura cu exactitate cât de mult au fost ajutați copiii în realizarea sarcinilor.
Platforma LiveWorksheets permite transformarea fișelor de lucru tradiționale în format doc, pdf, jpg în exerciții interactive online. Pe lângă sarcinile de lucru din testele de evaluare clasice, fișele interactive permit includerea de sunete, de videoclipuri, exerciții de vorbire pe care elevii le pot realiza cu ajutorul unui microfon. Se lucrează ușor chiar și de către elevii de vârstă școlară mică și rezultatele pot fi trimise în clasa virtuală sau pe adresa de e-mail a profesorului.
A treia grupă în care am organizat resursele digitale a fost aceea a tehnologiilor digitale de activizare și eficientizare a învățării, pe care le-am integrat în activitățile de predare-învățare de la toate disciplinele. Am selectat aplicațiile care mi s-au părut adecvate conținuturilor specifice clasei I și care să contribuie la formarea competențelor și la atingerea obiectivelor lecțiilor într-un portofoliu cu resurse digitale grafice, audio și interactive.
La orele de Matematică și explorarea mediului, am făcut călătorii virtuale pe alte continente cu google.com/earth, am avut acces la grădinile zoologice, rezervații și ferme din întreaga lume cu ajutorul explore.org/, am discutat despre mediile de viață ale animalelor pe baza videoclipurilor din canalul de YouTube al National Geographic – youtube.com/c/NatGeo.
Copiii au fost îndrumați să-și instaleze în telefon aplicațiile ChatterPix și QuikGoPro, care i-au ajutat să creeze videoclipuri, să insereze mesaje, să adauge tranziții și efecte sincronizate pe ritm muzical. Aplicațiile au contribuit la dezvoltarea abilităților de editare video, i-a determinat să selecteze conținut relevant, să-și construiască un plan, să aleagă dintre mai multe sugestii grafice, i-a învățat să-și prezinte propriile creații într-o formă vizuală captivantă.
Cele mai iubite de copii au fost jocurile interactive pe care le-am realizat cu ajutorul aplicațiilor wordwall.net, learningapps.org, dar și activitățile în care am folosit wordart.com, im-a-puzzle.com sau padlet.com. Integrarea acestor aplicații în diferite etape ale lecțiilor și parcurgerea sarcinilor de lucru m-au ajutat să creez contexte educaționale de calitate, interactive, care să susțină o învățare personalizată și diferențiată, să contribuie la autonomia în învățare a elevilor, să se plieze pe interesele lor, să le capteze atenția, să le ofere un feedback rapid.
Bibliografie
Baltac, Vasile – Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books, București, 2015
Susskind, Jamie – Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Editura Corint, București, 2019