Prezentul studiu investighează strategiile de adaptare lingvistică, simplificare cognitivă și diferențiere didactică aplicate pe două tipologii textuale contrastante: textul literar subiectiv, de introspecție (Exuvii de Simona Popescu) și textul alegoric-satiric cu profil educațional (Animale bolnave din școală de André de Peretti).
Cercetarea analizează modul în care instrumentele de e-literație (platforma de analiză a lizibilității LEMI și asistentul generativ ChatGPT) sprijină cadrul didactic în diagnosticarea barierelor de înțelegere și în proiectarea unor fișiere și sarcini de lucru diferențiate pentru elevii din liceele tehnologice.
Rezultatele demonstrează că, în timp ce textul subiectiv necesită o schelarizare cognitivă (scaffolding) axată pe clarificarea metaforelor și pe simplificarea sintactică, textul alegoric solicită o adaptare axată pe decodificarea simbolurilor și pe transferul metacognitiv privind propriul parcurs de învățare.
Cuvinte-cheie: e-literație, adaptare lingvistică, diferențiere cognitivă, LEMI, ChatGPT, liceu tehnologic, educație incluzivă
Context educațional: Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timișoara, județul Timiș
Disciplina: Limba și literatura română
Nivel de școlarizare: clasa a IX-a, învățământ liceal tehnologic
1. Introducere și cadrul teoretic
În învățământul liceal tehnologic, eterogenitatea claselor și nivelurile variabile de literație funcțională impun o reevaluare a modului în care textele din curriculumul național sunt prezentate elevilor. Confruntarea directă a elevilor cu texte dense, fie ele de introspecție psihologică, fie alegorii cu substrat pedagogic, generează frecvent blocaje de recepție și o încărcare cognitivă ridicată (cognitive load).
Prezentul studiu își propune să analizeze comparativ două fragmente narative cu un potențial formativ excepțional pentru adolescenți, dar care solicită abordări metodologice distincte:
Textul 1 (subiectiv-reflexiv): fragmentul din romanul Exuvii de Simona Popescu (unitatea Adolescența, clasa a IX-a), centrat pe metamorfoza corporală, criza de identitate și descoperirea lumii interioare.
Textul 2 (alegoric-satiric): parabola Animale bolnave din școală de André de Peretti, o satiră la adresa uniformizării sistemelor educaționale și a lipsei de valorificare a aptitudinilor individuale.
Obiectivul cercetării este de a construi o metodologie de adaptare lingvistică și cognitivă asistată de tehnologii digitale (LEMI + ChatGPT), oferindu-le elevilor din liceele tehnologice „punți de acces” flexibile spre înțelegerea ambelor texte.
2. Analiza diagnostică a celor două corpusuri textuale (LEMI și analiza de specialitate)
Pentru a proiecta intervenții didactice calibrate, ambele texte suport au fost trecute prin instrumentele de analiză ale platformei LEMI („Lectură pentru mine”, dezvoltată la Timișoara), fiind completate de un diagnostic pedagogic privind sursele de dificultate.
2.1. Diagnostic pe textul 1 (Exuvii de Simona Popescu)
Tipologie: text literar subiectiv, narativ-reflexiv.
Evaluare LEMI: indice global de complexitate ridicat (Nivel 3), densitate fonică și lexicală mare (263 de cuvinte, 502 silabe, peste 27 de cuvinte complexe cu mai mult de 3 silabe).
Surse de dificultate:
* vocabular abstract și construcții metaforice opace (metamorfoză continuă, haine noi, putere de a simți până la durere, termenul-cheie exuvie = pielea lepădată la năpârlire);
* frazeologie lungă și ne-lineară, cu treceri bruște de la descrierea stărilor fizice la speculații filosofice (Cine de adolescenţă scapă, de el scapă, de cel adevărat);
* schimbarea instanței narative (de la persoana I la persoana a II-a generică).
2.2. Diagnostic pe textul 2 (Animale bolnave din școală de André de Peretti)
Tipologie: text narativ alegoric, fabulă/parabolă educațională.
Evaluare LEMI: complexitate sintactică medie (Nivel 2), lizibilitate aparent accesibilă datorită firului epic narativ clar (animale într-o școală), dar cu un număr ridicat de termeni din sfera instituțională (educabili, proces educațional, comisie, clasă de observație).
Surse de dificultate:
* dificultate de decodificare a alegoriei: elevii riscă să citească textul doar la nivel literal (o poveste simplă cu animale), fără a sesiza ironia la adresa sistemului școlar rigid;
* termeni tehnici și neologisme din domeniul pedagogic (educabili, desemnați, proces educațional, galerii);
* finalul deschis/suspendați (N-a avut deci altă posibilitate decât să…), care solicită gândire ipotetică și capacitate de deducție.
3. Strategii de adaptare și simplificare cognitivă asistate de ChatGPT
Pentru a transforma ambele texte în resurse accesibile, s-a aplicat un protocol de simplificare și schelarizare (scaffolding) asistat de modelul de limbaj ChatGPT, validat ulterior prin expertiza pedagogică a profesorului.
3.1. Adaptarea textului 1 (Exuvii de Simona Popescu)
Direcție de adaptare: scurtarea frazelor peste 20 de cuvinte, explicarea metaforelor și liniarizarea discursului narativ.
Fragment adaptat pentru elevii cu literație scăzută / CES:
Mi s-a întâmplat ceva ciudat: corpul meu începe să mi se pară diferit. Deși e al meu, nu-l mai recunosc mereu. Parcă m-am trezit într-o altă piele, mai grea și mai străină.
Adolescența este perioada în care simți că te schimbi. Este ca și cum ai renunța la hainele de copil și ai purta o „haină” nouă – uneori prea strâmtă, alteori prea largă. Nu mai ești nici copil, dar nici adult, ci te afli undeva între aceste două lumi.
Descoperi că în tine există o lume complicată. Te afectează cuvintele nerostite și simți tot ce se întâmplă în jur cu mare intensitate. Este perioada marilor descoperiri și a neliniștilor.
Glosar de sprijin integrat:
exuvie = pielea sau coaja pe care unele animale (șerpi, raci, insecte) o leapădă când cresc. În text, înseamnă renunțarea la copilărie.
3.2. Adaptarea Textului 2 (Animale bolnave din școală de André de Peretti)
Direcție de adaptare: clarificarea termenilor instituționali, evidențierea trăsăturilor fiecărui animal și adăugarea unor repere vizuale pentru lectură.
Fragment adaptat pentru ghidarea lecturii:
Într-o zi, animalele au înființat o școală. Ele au creat un program obligatoriu pentru toți elevii: alergare, cățărare, zbor și înot.
Rața era excelentă la înot, dar foarte slabă la alergare. Zilele de antrenament la alergare i-au rănit picioarele, așa că a ajuns să înoate slab.
Veverița era cea mai bună la cățărare, dar obosea la zbor pentru că era obligată să sară de la înălțime. A ajuns să aibă note mici la toate.
Vulturul voia să zboare doar în stilul lui liber. Pentru că nu asculta de reguli, a fost pedepsit și mutat în altă clasă.
Iepurele era campion la alergare, dar orele obligatorii de înot i-au provocat o mare tristețe (depresie).
Țiparul, care făcea puțin din toate, dar nimic perfect, a obținut cea mai mare medie.
Cârtița nu a putut veni la școală, pentru că săpatul de tuneluri nu era în programă.
Glosar de sprijin integrat:
educabili = elevii din școală.
alegorie = o poveste în care animalele reprezintă oameni și situații din viața reală.
4. Matricea de activități diferențiate și sarcinile de lucru la clasă
Pentru a asigura participarea activă a tuturor elevilor din clasa de liceu tehnologic, sarcinile de lucru au fost concepute pe trei niveluri de complexitate cognitivă (de la identificare la interpretare critică și transfer):
Nivelul 1 (acces / cerințe de bază): identificare, asocieri, opțiuni cu alegere multiplă.
Nivelul 2 (analiză și structurare): comparație, relații cauză-efect, completare de glosar.
Nivelul 3 (interpretare și transfer): reflecție etică, eseu scurt, dezbatere de opinii.
4.1. Sarcini diferențiate pe textul 1 (Exuvii)
Nivelul 1 (înțelegere de bază / sprijin):
Selectați răspunsul corect: Cu ce compară autoarea schimbările din adolescență?
a) Cu un joc de noroc
b) Cu dezbrăcarea de o haine veche și purtarea uneia noi
c) Cu o călătorie pe mare
Nivelul 2 (analiză ghidată):
Identificați în text două stări contradictorii pe care le trăiește adolescentul (de exemplu: vulnerabil vs. puternic). Explicați într-o propoziție de ce apar aceste stări în același timp.
Nivelul 3 (reflecție personală și transfer):
Scrieți un scurt text (80–100 de cuvinte) în care să răspundeți la întrebarea: „Ce înseamnă pentru tine afirmația: Cine de adolescență scapă, de el scapă, de cel adevărat?”.
4.2. Sarcini diferențiate pe textul 2 (Animale bolnave din școală)
Nivelul 1 (potrivire vizuală și asociere):
Asociați fiecare animal cu problema pe care a întâmpinat-o la școală:
* Rața: Și-a stricat labele pentru că a fost pusă să alerge.
* Iepurele: A intrat în depresie din cauza orelor de înot.
* Cârtița: Nu a fost primită la școală pentru că aptitudinea ei nu era în programă.
Nivelul 2 (analiză alegorică):
Completează spațiile libere:
În poveste, animalele reprezintă …………………………. (oameni/elevi), iar profesorii reprezintă …………………… conducerea școlii). Regula de a-i pune pe toți să facă aceleași probe arată că școala din poveste nu respectă ……………… (calitățile) fiecăruia.
Nivelul 3 (metacogniție și dezbatere de idei):
Răspundeți la cerința: „Dacă ai fi directorul acestei școli de animale, ce ai schimba în programă pentru ca rața, iepurele și cârtița să își dezvolte talentele reale?”. Formulați două măsuri concrete.
5. Raport de analiză comparativă și reflecție pedagogică
Parcurgerea ambelor texte prin metodologia e-literației oferă concluzii valoroase privind modul în care profesorul de limba și literatura română trebuie să adapteze conținuturile în învățământul liceal tehnologic.
5.1. Compararea barierelor cognitive
La textul subiectiv (Exuvii): bariera principală este de natură vocabulară și conceptuală. Elevii înțeleg despre ce este vorba la nivel general (schimbare), dar se blochează în metafore și în limbajul interior dens. Simplificarea prin ChatGPT rezolvă problema prin traducerea metaforelor în analogii din viața lor.
La textul alegoric (Animale bolnave din școală): bariera principală este de natură interpretativă (de nivel secundar). Elevii citesc textul ușor la nivelul de suprafață, dar riscă să scape din vedere mesajul critic profund. Aici, adaptarea nu constă doar în simplificarea cuvintelor, ci în adresarea unor întrebări de ghidaj care să producă decolarea de la sensul literal la cel simbolic.
5.2. Valoarea adăugată a instrumentelor digitale
LEMI a acționat ca un instrument de măsurare obiectivă, confirmând că textul Exuvii necesită o simplificare structurală de la Nivelul 3 la Nivelul 1 de complexitate, în timp ce Animale bolnave din școală necesită doar o clarificare a terminologiei instituționale.
ChatGPT a permis generarea rapidă a versiunilor adaptate și a glosarelor de sprijin, economisind timpul de tehnoredactare al profesorului și oferind variante clare de text.
Profesorul (teacher-in-the-loop) a rămas elementul decisiv: a verificat dacă simplificările nu au eliminat substanța morală a alegoriei și dacă întrebările de reflecție stimulează gândirea critică a elevilor.
5.3. Impactul asupra elevilor din liceul tehnologic
Integrarea celor două texte adaptate a produs schimbări vizibile la clasă:
* creșterea motivării: elevii nu s-au mai simțit priviți de sus de limbajul academic rigid;
* dezvoltarea empatică și a autocunoașterii: textul Exuvii le-a oferit un vocabular pentru a-și exprima propriile frământări din adolescență, iar textul lui André de Peretti le-a oferit ocazia să reflecteze asupra propriilor talente și stiluri de învățare;
* echitate și incluziune: elevii cu CES sau cu dificultăți de învățare au putut rezolva sarcinile de Nivel 1 și Nivel 2 în același timp cu colegii lor, simțindu-se parte integrantă din colectiv.
6. Concluzii
Cercetarea de față demonstrează că nu există texte „imposibile” pentru elevii din liceele tehnologice, ci doar texte insuficient adaptate metodologic.
Combinarea analizei de lizibilitate (LEMI), a simplificării lingvistice asistate de inteligența artificială (ChatGPT) și a proiectării de sarcini diferențiate permite parcurgerea atât a literaturii introspective de mare profunzime (Exuvii de Simona Popescu), cât și a parabolelor pedagogice (Animale bolnave din școală de André de Peretti). Principiile e-literației și pedagogia empatică transformă sala de clasă într-un spațiu al echității, unde fiecare elev este susținut să își descopere și să își dezvolte propriul potențial de învățare.
Resurse bibliografice și instrumente digitale
Popescu, Simona (2002). Exuvii (Ediția a II-a). București: Editura Polirom. (Textul literar original)
De Peretti, André (1996). Tehnici de comunicare. București: Editura Polirom. (Sursa parabolei „Animale bolnave din școală”)
Platforma LEMI („Lectură pentru mine”) – Instrument computațional din România pentru analiza lizibilității textelor, realizat de o echipă multidisciplinară de lingviști și informaticieni (Timișoara). Accesibilă la: [https://lemi.ro/](https://lemi.ro/)
OpenAI (2026). ChatGPT (Model de limbaj generativ / GPT-4). Platformă de inteligență artificială generativă utilizată pentru adaptarea sintactică și diferențierea textelor. Disponibilă la: [https://chatgpt.com/](https://chatgpt.com/)
Cristea, Raluca (2024). LEMI – platforma care calculează cât de potrivite sunt textele literare pentru fiecare vârstă. Articol publicat pe platforma educațională Școala 9. Accesibil la: [https://www.scoala9.ro/lemi-platforma-care-calculeaza-cat-de-potrivite-sunt-textele-literare-pentru-fiecare-varsta/2092](www.scoala9.ro/lemi-platforma-care-calculeaza-cat-de-potrivite-sunt-textele-literare-pentru-fiecare-varsta/2092)
Ministerul Educației – Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română – clasa a IX-a. București.
Proiectul „Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din Regiunea Vest” (ID 18) – cadrul de referință privind formarea competențelor digitale și e-literația cadrelor didactice.