Conceptul de Design Thinking a apărut în 1987, prin Peter Rowe, profesor de arhitectură și design urban la Harvard, în cartea sa „Design Thinking”. Explozia de interes pentru publicul larg a început începând cu anii ‘90, prin promovarea metodei de către David Kelley, profesor la Stanford Design School și co-fondator al companiei de design și consultanță IDEO. La acel moment, gândirea-design era o metodă pentru rezolvarea practică și creativă a problemelor utilizată de designeri în timpul procesului de proiectare. În scurt timp, Design Thinking a devenit o abordare și pentru rezolvarea problemelor în afara practicilor de design profesional, cum ar fi contextele sociale și de afaceri.
Transferata în domeniul educațional, metoda devine un instrument inovator care urmărește îmbunătățirea centrelor de învățământ și a relațiilor și proceselor care se stabilesc în cadrul acestuia, oferind soluții simple la problemele care apar, bazate pe colaborare, observație, experimentare si evaluare continuă.
Începeți cu o minte deschisă, ascultați cu adevărat ce spun elevii, încurajați-i atunci când simt că au doar obstacole în cale, arătați-le respectul cuvenit și dați-le oportunitatea de a se dezvolta emoțional și din punct de vedere al competențelor și abilităților.
Metoda Design Thinking poate fi folosită pentru rezolvarea problemelor legate de clima si conviețuirea școlară, cu organizarea de spații educaționale, precum biblioteca sau sala de calculatoare. De asemenea, servește pentru a oferi o soluție la nevoile specifice de învățare ale unui grup sau ale unui anumit elev. Este chiar un mod de lucru care permite proiectarea celui mai bun mod de realizare a oricărui tip de proiect educațional. Este o metodă care permite tuturor actorilor educaționali să participe și să ofere soluții consensuale nevoilor educaționale zilnice. Colaborarea atât a profesorilor, cât și a elevilor și a părinților este esențială pentru îmbunătățirea practicilor și a climatului școlar.
Design Thinking este un proces iterativ, ceea ce înseamnă că se poate trece prin aceleași etape de mai multe ori sau putem repeta anumite etape (atât cât este nevoie) pentru ca la final să ajutăm elevii să aibă soluții de impact, ce duc la rezolvarea cauzei ce stă la baza problemei pentru a aduce o schimbare pe termen lung în viețile oamenilor vizați.
Metoda Design Thinking se desfășoară pe parcursul a 5 pași: EMPATIZEAZĂ, IMAGINEAZĂ, ACȚIONEAZĂ, REFLECTEAZĂ și COMUNICĂ (EIARC). Activitățile oferă libertatea de a improviza și de a adapta atât cât se dorește, astfel încât elevii să-și manifeste creativitatea și să se simtă bine. Rolul profesorului este acela de a ghida elevii și de a facilita procesul de aplicare a celor 5 pași. Nu este nevoie de o idee de proiect, ci doar să se urmeze pașii și să se lase imaginația să vă ghideze. La final, elevii vor dezvolta și vor implementa un proiect, ghidați de metodă. Elevii sunt în centrul procesului. Ei trebuie să fie cei ce simt problema, se gândesc la soluții și le implementează. Greșelile sunt normale în procesul de inovație și sunt o oportunitate de învățare. Important este să vă implicați activ în a crea un mediu primitor, în care elevii sunt încurajați să-și exprime propriile ideii în mod liber și să gândească critic. Este important să dăm șansa tuturor elevilor să-și facă auzite vocile și ideile, indiferent de performanța școlară, personalitate, situația personale sau familială.
Proiectul CANTACUZINII ÎN ACȚIUNE are la bază metoda Design Thinking și a răspuns inițiativei Change Architects, pentru a transforma copiii în arhitecții propriului viitor și pentru a contribui la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Proiectul și-a propus să dezvolte competențe legate de sustenabilitate prin activități de educație ecologică, dar și de educație estetică.
În urma realizării plimbării empatice, elevii și-au dat seama că în curtea școlii noastre nu sunt spații cu flori. Ne-am mobilizat cu toții pentru a realiza un loc de relaxare în care să petrecem timp de calitate în pauze. Acest loc poate fi utilizat și pentru desfășurarea orelor în aer liber. Astfel, am identificat la sediul firmei Proinvest SRL, din orașul nostru, niște paleți din lemn. Am fost la conducerea unității și am cerut respectuos să ni le dea pentru a putea duce la îndeplinire visul nostru. Aduse „acasă”, le-am curățat și le-am vopsit, apoi am construit bănci pentru spațiul nostru mult visat.
Obiectivele de dezvoltare durabilă abordate au fost:
O3- Sănătate și bunăstare
04- Educație de calitate
Provocările identificate:
- spații neîngrijite
- lipsa culorii din școală
- gălăgie pe holuri în pauze
- lipsa unui spațiu de recreere
- socializare defectuoasă între elevi
- pereți murdari
- iresponsabilitate
- curtea școlii neprietenoasă
Provocările alese:
Elevii au hotărât că problema pe care o vor aborda este aceea de a crea un spațiu care poate fi folosit atât pentru recreere cât și pentru activități de tip OUTDOOR. De asemenea vom planta flori pentru a înfrumuseța spațiul din afara școlii.
Persoanele afectate de problemă:
Persoanele care sunt cele mai afectate de această problemă sunt elevii, dar și persoanele care fac parte din comunitatea școlii. Lipsa culorii din jur, lipsa florilor, dar și „căldura” din clase din anumite perioade, ne-a determinat să ne mobilizăm în realizarea acestui proiect.
Soluțiile identificate:
- amenajarea unui spațiu de joacă
- amenajarea unui spațiu pentru desfășurarea activităților în aer liber
- confecționarea unor coșuri de gunoi pentru colectarea diferențiată a deșeurilor
- desenerea pereților
- plantarea de flori și arbori
- activități de igienizare a spațiului
- activități de conștientizare a acțiunilor noastre asupra mediului înconjurător/ flash-mob
- spectacole/ expoziții pentru strângerea fondurilor necesare achiziționării materialelor
Rezolvarea acestei probleme se va face conform unui plan pe care l-am propus copiilor:
- analiza de nevoi și stabilirea sarcinilor
- procurarea pământului din pădure sau din grădini
- procurarea pet-urior
- decuparea și vopsirea acestora
- plantare de flori în ghivece obținute din pet-uri sau în ghivece reconditionate
- procurarea paletilor
- procurarea vopselei, a pensoanelor și a unei perii
- obținere de bănci din paleții donați de societatea comercială
- amenajarea spațiului
Obiectivele alese:
1. Realizarea spațiului de joacă
2. Reutilizarea pet-urilor pentru plantarea florilor
3. Achiziționarea unei boxe externe
Procesul de implementare a activităților:
Ne-am întâlnit în sala de ședințe din școala noastră, după ce am făcut plimbarea empatică. Am scris pe bilețele ce ne place, ce nu ne place și ce am putea face pentru a ne simți ca” acasă” în școala noastră. De comun acord, am stabilit că ne lipsește un spațiu în care să desfășurăm activități de învățare, dar și de recreere atunci când suntem la școală. Am stabilit planul de acțiune și responsabilitățile pe care le are fiecare, pentru a ne putea atinge obiectivele propuse. Entuziasmați, am purces în procurarea materialelor necesare. Am întâmpinat și dificultăți, dar asta ne-a motivat să fim mai uniți. Încetul cu încetul.
Rezultatele proiectului:
Cu mic, cu mare ne-am mobilizat ca să dăm viață visurilor noastre. Am reușit să ne mobilizăm mai mult decât ne-am așteptat, drept pentru care am făcut ceva frumos pentru școala noastră, pentru locul în care ne petrecem o mare parte din timp, pentru cea de-a doua casă. Am reușit să ne creăm băncile din paleții primiți ca donație, am plantat și am dat viață locului, am înfrumusețat curtea școlii dându-i culoare prin florile plantate atât în pet-uri cât și direct în pământ. Ne propunem să realizăm un foișor pe viitor, după ce vom găsi sponsorii care să ne sprijine financiar. Abia așteptăm să petrecem timp de calitate în curtea școlii noastre!.
Impactul proiectului:
Copiii sunt mai veseli, socializează mai mult, au învățat că ”Doar împreună vom reuși!” și ”Dacă vrei cu adevărat, POȚI!
De asemenea, în timpul pauzelor este mai liniște pe holurile școlii, iar timpul petrecut pe device-uri este net mai scăzut.
Elevii au devenit mai responsabili și apreciază mai mult lucrurile din jur.
Beneficiarii proiectului:
De spațiul creat beneficiază toți elevii din școala noastră.
Feedback:
„Mă bucur mult că avem un loc frumos unde să ne petrecem timpul în pauze!”
„Ce bine e că putem să facem orele în aer liber!”
„Școala noastră e cea mai frumoasă acum!”
Dificultăți întâlnite:
Pe parcursul proiectului a fost foarte dificil să îi învățăm pe elevi să coopereze. Erau individualiști și nu prea acceptau părerile celor din jur. O altă dificultate a constat în procurarea materialelor necesare realizării proiectului, dar cu dibăcie și perseverență, am reușit!
Durata de implementare a proiectului:
Implementarea proiectului a durat căteva luni, din ianuarie până în iunie.
Promovarea proiectului:
După ce am reușit să amenajăm „clasa în aer liber”, i-am invitat pe profesorii care nu au fost implicați în proiect să ne aprecieze munca. Le-am sugerat că pot face și ei orele în „clasa noastră de afară”. Am făcut poze și le-am postat pe grupurile claselor și pe pagina școlii pentru a face cunoscută munca noastră.
Proiectul a fost apreciat de toți elevii din școală, de cadrele didactice și de părinții care fac parte din familia „cantacuzinilor” și ne-a adus premiul I.
youtube.com/watch?v=QhVROwH1WLM&ab_channel=Claudia