Alfabetizarea digitală poate fi definită ca abilitatea de a accesa, gestiona, înțelege, comunica, evalua și crea informații în condiții de siguranță și în mod adecvat, prin intermediul tehnologiilor digitale. Există mai multe modalități de alfabetizare digitală în grădinită, dar cele mai utilizate sunt alfabetizarea digitală prin codare, robotică sau crearea și implementarea unor jocuri digitale.
Codarea este limbajul lucrurilor, care ne permite să scriem programe pentru a acorda noi funcționalități zecilor de miliarde de obiecte programabile din jurul nostru. Codarea este cea mai rapidă modalitate de a face ideile noastre să devină realitate și cea mai eficientă modalitate de a dezvolta capacități de gândire computațională. În esentă, codarea presupune un algoritm proiectat, adică un set de instrucțiuni folosite pentru a îndeplini o sarcină sau a rezolva o problemă data. Cu toate acestea, tehnologia nu este strict necesară pentru a dezvolta gândirea computațională. Mai degrabă, abilitățile noastre de gândire computațională sunt esențiale pentru a face tehnologia să funcționeze.
Deși codarea este procesul de scriere a instrucțiunilor într-o anumită limbă pentru programarea de software, site-uri web și aplicații, codarea în grădiniță nu este despre predarea limbajelor de programare copiilor, ci presupune utilizarea activităților distractive și interactive pentru a introduce copiii în conceptele de bază necesare pentru a coda în orice limbaj de programare. Predarea codării încurajează copiii să creeze și să dezvolte noi produse în loc să fie doar utilizatori pasivi ai tehnologiei.
Gamificarea activităților de codare și învățarea bazată pe joc tinde să fie flexibilă și transferabilă în orice context și poate fi cu ușurință adaptată la orice temă din grădiniță. Așadar, cu cât aceste activități sunt mai distractive, ușoare și interesante, cu atât sunt un bun prilej de fixare a cunoștințelor despre culori și forme, poziții spațiale, numerație etc., de exersare a gândirii logice, de dezvoltare a imaginației și creativității. Deși sunt activități ce vizează dezvoltarea abilităților de codare, nu este obligatoriu să se desfășoare pe calculator, pot fi activități de tip offline (codare deconectată- activitatea este centrată pe rezolvarea algoritmică a problemelor și poate fi exprimată printr-un cod care poate fi interpretat fără utilizarea computerelor).
Abilitățile de codare timpurie pot fi învățate încă de la vârsta de 4 ani, și pot oferi preșcolarilor un avantaj important în dezvoltarea nu numai a abilităților viitoare de codare, ci și a concentrării și gândirii critice, a abilităților de rezolvare de probleme, dezvoltare cognitivă, comunicare și încredere în sine, care pun bazele dezvoltării gândirii computaționale.
Beneficiile predării codării în grădiniță sunt multiple:
- Rezolvarea de probleme- codificarea contribuie la formarea abilităților de rezolvare a problemelor, deoarece ajută copiii să dezvolte noi moduri de gândire prin împărțirea problemelor mari în pași mai mici, ajută la eliminarea fricii de a face greșeli sau de a eșua și îi învață persistența în găsirea unei modalități de a vă rezolva problema.
- Dezvoltă creativitatea- prin codare copiii sunt încurajați să greșească și să învețe, iar acest lucru le stimulează creativitatea;
- Îmbunătățesc performanța academică – învățarea codării la grădiniță îi ajută pe copiii să înțeleagă mai bine lumea din jurul lor, să comunice eficient cu ceilalți și să-și consolideze abilitățile verbale și scrise; de asemenea, își pot planifica și organiza mai bine activitatea având o capacitate mai bună de concentrare.
- Dezvoltă abilitățile matematice – pentru ca preșcolarii să învețe să codeze, trebuie să înțeleagă conceptele matematice de bază și numărarea. De exemplu, pentru a asigura formarea corectă a codului, trebuie să numere câte spații sunt prezente într-o linie de cod. Codarea îi ajută să înțeleagă cum funcționează conceptele matematice abstracte în lumea reală.
Doresc să punctez și trei elemente specifice programării pe care le întâlnim în activitățile de codare:
- Repetiția- prin repetare copiii pot învăța și aprofunda materialul nou de studiu (un anumit cod să fie utilizat de mai multe ori).
- Secvențialitatea – copiii trebuie să învețe cum să codifice în secvență, pentru aceasta trebuie să înțeleagă ordinea instrucțiunilor.
- Indiciile vizuale – sunt foarte importante pentru copiii care învață codarea, deoarece ele sunt cele care transmit copiilor instrucțiunile/ codul. Abilitatea de a identifica modele vizuale va împuternici un copil cu abilități sporite de rezolvare a problemelor, acum și în viitor.
Desfășurarea acestui tip de activități în grădiniță reprezintă o oportunitate spre inovație în învățământul preșcolar, deoarece se pliază pe Curriculumul pentru educația timpurie și, în funcție de temele și conținuturile stabilite în planificarea anuală, de domeniile experiențiale, de forma de organizare sau de tipul lecției, exercițiile de codare pot fi foarte ușor integrate. De aceea consider că este imperios necesar ca încă din grădiniță, ținând cont de vârsta și de nivelul de dezvoltare și înțelegere al copiilor, să desfășurăm activități de învățare timpurie a codificării.
La începutul anului școlar 2023-2024, am introdus în activitățile zilnice desfășurate cu preșcolarii din grupa mare „Steluțele”, trei tipuri de activități de alfabetizare digitală prin codare de tip offline: codarea direcțională, codarea după codul culorilor, codarea prin muzică și ritm.
Codarea direcțională (robotică) – implică oferirea de instrucțiuni simple copiilor, de obicei sub formă de săgeți pe care trebuie să le urmeze. Deci, presupune o grilă, niște săgeți și un obiectiv pentru Start și Final. Grila îi ajută pe copii să vadă spațiul în care se vor mișca. Ei pot plasa o ”mișcare” în fiecare dintre spațiile grilei în timp ce iși codifică drumul către obiectivul lor. Săgețiile sunt ”codul” lor, ele arată cum se mișcă pe grilă. Se stabilește un obiectiv astfel încât preșcolarii șă știe de unde să înceapă și unde să-și termine codul. Prin urmare, codarea direcțională implică utilizarea activităților distractive pentru a-i învăța pe copii direcția de mișcare, de la stânga la dreapta și chiar înainte și înapoi.
Activități de colorare după cod – sunt activități în care copiii rezolvă diverse fișe de lucru. Fișele conțin o casetă de cod care transmite copiilor instrucțiuni clare pentru rezolvarea corectă a acestora (colorează după codul culorilor, numerelor, formelor geometrice, literelor, săgeților etc.).
Activități de codare prin muzică și ritm – sunt cele de tipul jocurilor ritmico- muzicale și muzicogramelor, în care am introdus elemente de codare și robotică. Am pornit de la acest model de activitate de ritm și coordonare (youtube.com/watch?v=cYIF-dKD8is) și am transformat-o într-o activitate de codare direcțională, Codurile sunt săgețile care le arată preșcolarilor traseul pe care trebuie să îl parcurgă, pe ritmul muzical al melodiei. Cu alte cuvinte săgețile și ritmul muzical oferă copiilor instrucțiuni despre când și cum trebuie să se miște. Traseul nu e obligatoriu să fie cel din video, poate fi alt traseu stabilit de educatoare sau de copiii, doar ritmul trebuie menținut. Acest lucru permite copiilor să exploreze atât abilitățile de codare, cât și abilitățile motorii, muzicale și ritmice.
În activitățile de tipul muzicogramă și percuție corporală este înglobată cu succes codarea, deoarece copiii trebuie să respecte codul stabilit în prealabil pentru ritmul melodiei. Codurile pot fi personalizate și adaptate pentru oricare alte melodii.
Se găsesc pe internet foarte multe modele de codare prin muzică și ritm care pot fi utilizate în prealabil sau care pot fi adaptate pentru a răspunde cât mai bine nevoilor grupei. Redăm ca exemple aceste două activități care pot fi o bună sursă de inspirație:
Impactul activităților de codare offline asupra preșcolarilor a presupus creșterea interesului și a motivației pentru învățare prin asimilarea unor concepte elementare de matematică, științe, tehnologie și design, dezvoltarea abilităților de alfabetizare digitală și a creativității prin intermediul jocului. Prin intermediul acestor activități preșcolarii exersează mai multe abilități simultan: identificarea și recunoașterea culorilor, cifrelor și a imaginilor vizuale, dezvoltarea abilităților motorii fine, orientarea în spațiul fișei de lucru, coordonarea ochi-mână, respectarea codului sau stabilirea propriului cod, atenția la detalii, rezolvarea problemelor și perseverența.
Codarea în grădiniță este o modalitate eficientă de a deschide noi uși ale creativității, pasiuni și oportunități de carieră care merg mai departe în viitor.
Bibliografie
1. Guidelines for teachers and educators on tackling disinformation and promoting digital literacy through education and training, European Comision, 2022.
2. www.codemonkey.com/blog/why-it-is-good-to-have-coding-in-kindergarten/
3. creativekindergartenblog.com/coding-in-kindergarten-why-what-when-how/