Seria cursurilor de formare a profesorilor Școlii Gimnaziale George Emil Palade a continuat prin participarea altor două cadre la cursul Metode practice de predare a valorilor prin ştiință şi STEM, în Spania. Cursul, per ansamblu, a evidențiat importanța utilizării acestei abordări în practica curentă, nu numai ca o formă cross-curiculară de predare a unei teme, dar şi ca metodă de formare şi aprofundare a competențelor transdisciplinare: gândirea critică, rezolvarea de probleme, creativitatea şi colaborarea în echipă, pentru identificarea celor mai optime soluții temelor lansate de formatori.
Tema cursului s-a pliat pe unul din obiectivele planului Erasmus+ al acreditării în domeniul educației şcolare pe care instituția o derulează odată cu noul program European lansat 2021, iar parcurgerea lui a urmărit extinderea prin sustenabilitatea competențelor didactice dobândite ca urmare a implementării proiectului Erasmus+ de schimb interșcolar KA229, STEAM like Leonardo, în perioada 2018-2021.
Managementul activităților proiectate prin abordarea STEM a constituit tema primei zile. Participanți din Suedia, Franța, Cehia, Polonia, Letonia şi România, au realizat 4 experimente în echipe internaționale: Crazy Challenge, Climbing Ink, Surface Resistence and Coronavirus Spread. În cea de-a două parte a zilei, au analizat din punct de vedere didactic cele 4 activități: modul în care participanții sunt implicați în propria formare: dacă doar observă, prin preluarea informației prezentate de profesor, sau dacă experimentează, parcurgând etapa încercare şi eroare, până la identificarea soluției corecte. Participanții au intuit potențialul metodei în formarea competențelor mentale specifice aplicării abordării ştiinţifice, în vederea rezolvării problemelor şi au concluzionat că beneficiile metodei sunt net superioare altor metode consacrate folosite în educație.
Cea de-a doua zi a cursului Practical methods to teach values through science and STEM a continuat învățarea experiențială. Exercițiile de icebreaking au folosit muzica şi noțiunile din sesiunile anterioare, pentru formarea aleatorie a grupelor internaționale. Prima tema a pus participanții în situația de a folosi metoda gândirii critice pentru a răspunde întrebării: Cum dovediți că o sticlă goală e plină de fapt cu aer? Cele 5 grupe au identificat mai multe experimente care au pus în valoarea adevărul ştiintific: o sticlă goală conține aer. Cel de-al doilea experiment a solicitat participanții în a identifica ce formă de energie pot implica în a determina ca un dispozitiv de plastic să explodeze mai repede decât un altul, în condiții identice. Echipele şi-au antrenat imaginația şi creativitatea în a determina soluția cea mai optimă. Concluzia zilei a fost că metoda ştiințifică este cronofagă, dar formează gândirea ştiințifică a elevului în perspectiva problemelor de viață pe care le are de rezolvat în viața cotidiană.
În prima parte a zilei de miercuri, Congresul Cercetătorilor a evidențiat, folosind jocul de rol, faptul că metoda ştiințifică poate fi aplicată într-un mod atractiv, pentru a atinge obiectivele învățării. Experimentele ce au urmat au reliefat importanța perceperii fenomelor ştiințifice prin observarea directă a acestora. Plastilina conductoare a fost experimentul care a provocat grupele să identifice modul în care un circuit electric funcționează. Participanții au concluzionat că învățarea participativă este eficientă, prin stimulate senzorială şi mentală. Ziua de joi a fost dedicată activităților de mediu: grupele internaționale au rezolvat activități ce au implicat gândirea critică în abordarea factorilor cei mai nocivi climaterici. Participanții şi-au folosit creativitatea în a realiza o ierarhie din materiale diverse care să reflecte acțiunile umane cu efecte negative asupra mediului. Activitatea din partea a doua a zilei a vizat lecturarea unor articole despre efectele nocive ale omului asupra mediului. Participanții au identificat tipologia emoțiilor care determină natura umană să acționeze. Concluzia zilei a fost că elevii vor respecta natura, dacă sunt determinați să acționeze în acord cu convingerile pe care le au.
Cea de-a cincea zi a debutat cu trucuri de magie: animale care prind viață, apa care dispare, ochelarii magici și camera obscură. Participanții au împărtășit exemple de activități similare care au determinat elevii să fie implicați în propria formare. Momentul de reflecție – Cum trebuie să fie un profesor? – a reprezentat ultima activitate a cursului. Participanții au reflectat asupra a tot ceea ce au realizat de-a lungul săptămânii şi au desenat harta profesorului modern, dedicat şi implicat, empatic şi relaxat, bine intenționat şi conectat la ceea ce este nou.
Cadrele didactice vor insera în practica lor curentă tehnici şi metode practicate de-a lungul cursului, vor proiecta resurse educaționale deschise pe care le vor pune la dispoziție colegilor din comunitățile didactice pentru a împărtăși cu aceștia competențele deprinse. Seria activităților de diseminare va continua din septembrie, odată cu începerea anului şcolar.