Predarea online implică o abordare creativă a conținuturilor predării și metode variate utilizând tehnologia modernă. Se dorește o predare trandisciplinară, cu metode atractive pentru elev care să îl motive și să îl stimuleze în căutarea informațiilor, apoi să le sintetizeze, integreze creativ. Sunt aplicații care pot ajuta la o prezentare atractivă a conținuturilor învățării și sunt metode și de evaluare rapidă, creativă.
Metode activ-participative de predare-învățare
În abundența informațională cu care societatea actuală se confruntă, sistemul educațional are dificilul rol de a forma personalități care să discearnă informația prețioasă de cea excedentară, să extragă esențialul din general. Astfel, în educație a apărut termenul de „educație modernă”. Înveți nu doar pentru „a ști” și a stoca o serie de informații din diferite domenii, ci pentru „a face”, pentru a folosi ceea ce știi, pentru a aplica ceea ce ai acumulat, în folosul tău și al celorlalți.
Creșterea atractivității matematicii prin implicarea elevilor în realizarea unor proiecte digitale
Apartenența școlii la un mediu defavorizat aduce ca prim efect creșterea ratei abandonului școlar. De aceea, un rol hotărâtor în reușita demersului didactic îl are creșterea atractivității pe care școala o are asupra elevilor. Pentru a-i atrage pe elevi să învețe, să studieze cu drag matematica și să conștientizeze importanța frecventării cursurilor, un profesor are la dispoziție o multitudine de metode, printre care și cele digitale interactive. La Școala Gimnazială Nr. 1 Roata de Jos, am experimentat de-a lungul timpului impactul pe care îl are asupra parcursului școlar implicarea elevilor în realizarea de proiecte digitale și participarea la concursuri online.
Team Teaching – the Future of Education
The Romanian educational system seems to have many chronic problems which, it appears, are not to be solved in the near future by the people with the power to decide. Regardless of the fact that we have had so many Ministries of Education in the last decade(s), the important issues in education seem to remain unaddressed. The teachers have no alternative but to take attitude in their own classroom and to decide the changes to be made in their teaching methods in order to make the learning of the new knowledge easier for the specific groups of students they are teaching. This is the so called “bottom-up reform”, where every teacher makes the change he/she wants to see in education, in their own teaching environment. It is, apparently, the only way to reform the education system in a meaningful and realistic way.
Dezvoltarea abilităților specifice secolului XXI în cadrul proiectului eTwinning Between Past and Present
Este cunoscut faptul că participarea în cadrul proiectelor eTwinning este condiționată de cunoașterea unei limbi străine, de preferință, limba engleză, întrucât aceasta este limba de comunicare cel mai des utilizată în proiectele de cooperare internațională. În cadrul unui astfel de proiect, elevii vin cu un nivel de cunoștințe lingvistice pe care și-l îmbogățesc pe parcurs prin însușirea unor noi elemente de vocabular întrucât desfășoară altfel de activități, diferite de cele de la clasă, care îi forțează să deslușească un text scris pe o anumită temă, să se exprime liber, să treacă peste tracul de a vorbi în public într-o limbă străină etc.
Compétences interculturelles – formation et développement
Le développement de la compétence interculturelle se fait par le dialogue interculturel, on doit initier en classe des dialogues sur des thèmes différents avec chaque élève, les impliquer en divers projets à caractère créatif. L’éducation interculturelle est une éducation au dialogue. Par l’éducation interculturelle on vise à former des élèves capables d’apprécier les diverses cultures à favoriser la découverte des similitudes et l’acceptation des différences et à valoriser les attitudes positives. La tâche n’est pas facile, puisqu’il s’agit de susciter l’ouverture aux autres cultures tout en développant sa propre identité.
Contribuția educației financiare în formarea competențelor elevilor, în prevenirea abandonului și absenteismului școlar. Exemple de bune practici
Absenteismul este un fenomen social îngrijorător de frecvent în ultimii ani, în special în mediile defavorizate socio-economic. Absenteismul și abandonul școlar provin în primul rând din insatisfacțiile personale ale elevului în legătură cu activitatea școlară, cu stilul pedagogic al profesorilor, insatisfacții care, combinate cu un mediu familial indiferent, împing elevul la această conduită.
Şcoala mea se află în mediul rural. În fiecare an ne confruntăm cu absenteism și abandon școlar din partea elevilor, fenomene ce scapă uneori de sub controlul instituției de învățământ, copiii renunțând la a mai veni la școală și alegând sa rămână acasă, sa își ajute părinții la treburile casnice sau chiar devenind forță de muncă exploatata pe nedrept. În acest mod, parcursul lor natural de dezvoltare este întrerupt și sunt obligați la o maturizare precoce, incompletă.
Rolul și importanța programului distractiv în viața copiilor
În programul zilnic al grădiniței sunt cuprinse forme speciale de activitate care au drept scop destinderea copiilor, crearea bunei dispoziții sau trecerea de la o activitate la alta. Aceste activități cu scop de recreere şi înveselire sunt denumite în mod generic program distractiv. Programul distractiv, sub orice formă ar fi organizat, are un efect imediat şi pozitiv asupra copiilor.
Conținutul și sarcinile jocurilor hazlii și ale programului distractiv
Jocurile distractive sunt menite să prilejuiască din plin copiilor momente de voioșie şi de destindere. Pentru preșcolari, conținutul lor îl pot forma: diferite mișcări sau acțiuni care cuprind în sine elemente distractive sau le alternează (avem în acest sens jocul foarte cunoscut „Ne jucăm”, care solicita copiilor mișcări plăcute și vioae ale degetelor mâinii, trunchiului), diferite versuri sau cântece, asociate sau nu cu mișcări şi care indică acțiuni sau rezolvări cu caracter distractiv (de pildă jocul „Deschide urechea bine”, precedat de un cântec care indică sarcina identificării celui care este strigat pe nume); probleme amuzante de diverse tipuri (să se recunoască un portret sau un obiect după câteva detalii date, să găsească un obiect ascuns, să se aleagă un cuvânt dintr-un şir de cuvinte date etc.), probleme care presupun fie perspicacitatea, fie promptitudinea, fie agilitatea etc. La astfel de jocuri pot intervenii şi penalizări hazlii pentru cei care nu rezolvă corect problema ceruta.
Citirea – lectura
Într-o lume în care oamenii nu mai citesc decât marca mașinii sau a telefonului, firma producătoare de îmbrăcăminte/ încălțăminte sau numele clubului în care petrec, mă văd deseori învinsă în încercarea mea de a-i îndruma pe copii spre lectură.
Ce îi mai interesează pe copiii de astăzi?, Cât de important este să-i citească pe clasici?, E mai important să le facă plăcere cartea pe care o citesc sau trebuie să aibă un autor consacrat? Ce relevanță au exercițiile de vocabular, de gramatică în înțelegerea textului – de la orice materie; în generalizare, în sinteză, în extragerea ideilor principale, în conexiunea de idei?
