Absenteismul este un fenomen social îngrijorător de frecvent în ultimii ani, în special în mediile defavorizate socio-economic. Absenteismul și abandonul școlar provin în primul rând din insatisfacțiile personale ale elevului în legătură cu activitatea școlară, cu stilul pedagogic al profesorilor, insatisfacții care, combinate cu un mediu familial indiferent, împing elevul la această conduită.
Şcoala mea se află în mediul rural. În fiecare an ne confruntăm cu absenteism și abandon școlar din partea elevilor, fenomene ce scapă uneori de sub controlul instituției de învățământ, copiii renunțând la a mai veni la școală și alegând sa rămână acasă, sa își ajute părinții la treburile casnice sau chiar devenind forță de muncă exploatata pe nedrept. În acest mod, parcursul lor natural de dezvoltare este întrerupt și sunt obligați la o maturizare precoce, incompletă.
Valențe ale educației financiare în prevenirea abandonului școlar
O metodă prin care se poate preveni și/sau reduce absenteismul și abandonul școlar din partea elevilor este atragerea şi implicarea acestora în activităţi şcolare şi extraşcolare. Colaborarea cu părinţii este foarte importantă pentru prevenirea abandonului şcolar. O altă metodă de prevenire a abandonului şcolar este reprezentată de organizarea de activităţi nonformale pe diferite domenii: educaţie sanitară, ecologie, voluntariat şi educaţie financiară. În cadrul acestor activităţi, dacă le dăm elevilor aflați în vulnerabilitate diferite sarcini şi responsabilităţi îi putem atrage şi ajuta sa simtă că au un loc al lor în școală, iar ei vor alege să nu renunțe la școală.
În anul şcolar precedent, elevii mei au luat contact cu noţiunea de educaţie financiară. Au participat în data de 23 martie 2021 la un atelier online organizat de BCR și Școala de Valori, în cadrul programului FLiP, Școala de Bani pe Roți. În urma atelierului susţinut, elevii au devenit mai conștienți de valoarea banilor și și-au îmbogățit cunoștințele financiare. Anul acesta, în clasa a IV-a elevii studiază disciplina Educaţia financiară, ca disciplină opţională. În urma studierii Educaţiei financiare, elevii şi-au format competenţe cu privire la gestionarea resurselor financiare şi adoptarea unor decizii care au consecinţe financiare pentru viaţa lor, precum şi conturarea unei imagini a modului în care banii sunt percepuţi, cheltuiţi, economisiţi, împrumutaţi, investiţi în societatea de astăzi.
Activităţi de educaţie financiară
Elevi au învățat termeni financiari noi și și-au îmbogățit limbajul financiar, au învățat cum să gestioneze un buget personal, au învățat cum să aprecieze valoarea banilor, au aflat care e diferența dintre nevoi și dorințe, dar și ce sunt veniturile și cheltuielile.
Activităţile desfăşurate în cadrul educaţiei financiare vor urmări motivarea elevilor în vederea reducerii abandonului şcolar, prin sporirea creativităţii şi prin dezvoltarea competenţelor de comunicare, lingvistice, matematice, informatice, artistice etc. Un elev implicat în propria educaţie va fi un elev motivat să îşi finalizeze studiile, de aceea, situaţiile de învăţare trebuie să fie legate de aspectele reale ale vieţii.
Am desfăşurat cu elevii diferite activităţi de educaţie financiară. Toţi elevii au participat cu interes şi au răspuns solicitărilor prin implicarea lor în activităţi artistice, antreprenoriale, jocuri de rol şi concursuri.
Exemple de bune practici în orele de educaţie financiară
1. FLIP – Şcoala de Bani pe Roţi, 23 martie 2021, Atelier de educaţie financiară. Activitate interactivă online cu traineri specializaţi în domeniu. Pe lângă cei doi moderatori ai atelierului , am avut ca parteneri Clasa Buburuzele şi Patrick. Atelierul a fost dinamic, colaborativ, cu diverse materiale, filmuleţe şi quiz-uri despre educaţie financiară . O intâlnire interesantă şi interactivă care s-a desfăşurat pe aplicaţia ZOOM.
2. Concurs de desene „Şcoala banilor bine-crescuţi”, noiembrie 2021, organizat de BCR
3. Jocuri de rol: La librărie, Magazinul de jucării, La Supermarket
Prin aceste jocuri, elevii au fost puşi în situatia de a-şi alege diferite produse de un buget dat. Jocul a fost astfel dirijat încât micii şcolari să-şi formeze o gândire corectă în economisirea banilor. Au aflat că dacă urmărim anumite oferte la magazine reușim să cumpărăm mai ieftin, însă nu mai mult decât avem nevoie.
4. Săptămâna globală/ Global Money week, 21-27 martie 2022
În săptămâna 22-27 Martie 2022, elevii clasei a IV-a au participat la activităţi cu tematică de educaţie financiară cu scopul de a conștientiza importanța banilor, de înţelegerea noţiunilor financiare şi a creșterii nivelului viitor de bunăstare economică. Tema din acest an este „CONSTRUIEȘTE-ȚI VIITORUL, FII INTELIGENT ÎN PRIVINȚA BANILOR”
5. Istoria banilor, muzeul banilor
Activități informative despre istoria banilor din România şi importanța lor. Realizarea unui muzeu al banilor (colecţie de bani vechi)
6. Trocul, schimbul de produse
Cu mult timp în urmă, oamenii nu foloseau bani. Ei schimbau produsele lor cu altele de care aveau nevoie. În vremurile vechi oamenii făceau schimburi de piei de animale, sare, unelte, săbii, podoabe şi orice lucru care avea o valoare cât de cât reală. Acest troc se mai practică şi în zilele noastre, mai ales în zonele rurale şi nu numai. Am încercat şi noi la şcoală să organizăm un troc cu produse strânse de la ţară din gospodăria ţăranului cu produse de la oraş de la magazine, fără utilizarea banilor.
7. Şi eu pot fi Moş Crăciun
Am aplicat la clasă ceea ce elevii au învățat despre troc. Conceptul de ,, Secret Santa” s-a implementat și la noi de câțiva ani. Acest ,,Moș Crăciun Secret” este de fapt un troc de bunuri adaptat la vârsta copiilor, de această dată. În urma unei extrageri, fiecărui elev din clasa i-a fost desemnat un coleg, căruia a trebuit să îi cumpere un cadou în limita a 15 lei. Elevii au fost foarte creativi și au încercat să se încadreze cu bugetul alocat acestui demers educativ.
Concluzii
Prin aceste activităţi de educaţie financiară, copiii au înţeles valoarea banilor şi utilitatea acestora în viaţa noastră.
De mici, copiii trebuie să fie buni manageri ai finanţelor lor, să câştige, să cheltuiască, să doneze, să dăruiască, dar mai ales să cunoască diferenţa dintre nevoi şi dorinţe. Copiii realizează că banii se câştigă greu şi se consumă uşor, că nu mereu preţul unui obiect este egal cu valoarea lui, că deciziile luate trebuie argumentate şi că fiecare dintre noi are un impact asupra economiei lumii prin hotărârile noastre.
Oportunităţile educaţiei financiare pot oferi copiilor modalități suplimentare de a „străluci” și pot crește motivația și sentimentul de apartenență la școală.
Bibliografie
1. Holban, Ion, 1973, Orientarea școlară, Editura Junimea, Iași;
2. Goloşoiu-Georgescu, Ligia, 2021, Manual Educaţie financiară-Banii pe înţelesul copiilor, Editura Joy, Bucureşti