Tranziția școlară poate fi asemănată cu mutarea unei plante tinere într-o grădină nouă: pentru a prinde rădăcini și a se dezvolta armonios, copilul are nevoie nu doar de un mediu educațional adecvat (școala), ci și de un climat protector oferit de familie, precum și de cadre didactice care să îi respecte ritmul de dezvoltare și să faciliteze adaptarea progresivă la noile cerințe. Tranziția de la grădiniță la școală reprezintă un moment esențial în parcursul educațional al copilului, marcând trecerea către un mediu caracterizat prin cerințe academice mai ridicate, reguli mai stricte și restructurarea relațiilor sociale. Modul în care copilul percepe această tranziție influențează semnificativ adaptarea școlară, performanța academică și starea de bine emoțională, aspecte care pot avea efecte pe termen lung asupra parcursului educațional.
Așteptările copiilor față de școală din perspectiva familiei
Având în vedere vârsta copiilor care urmează să intre în clasa pregătitoare sau clasa I, așteptările și reprezentările acestora față de școală pot fi analizate indirect, prin intermediul părinților. Atitudinea copiilor față de debutul școlar este influențată de mediul familial și educațional, incluzând părinții, frații mai mari, cadrele didactice și colegii. Părinții joacă un rol esențial în procesul de tranziție prin modul în care discută despre școală și prin mesajele emoționale transmise copilului. Majoritatea părinților manifestă o atitudine optimistă față de începerea școlii, considerând că formarea unei imagini pozitive facilitează adaptarea copilului. Totuși, pregătirea pentru școală este percepută predominant din perspectivă cognitivă, în timp ce dimensiunea emoțională și socio-afectivă este mai puțin valorizată, deși literatura de specialitate subliniază importanța acesteia în succesul tranziției educaționale.
În funcție de experiențele familiale, așteptările copiilor pot fi clasificate în așteptări pozitive, marcate de curiozitate și entuziasm, așteptări anxioase sau rezervate, așteptări realiste și echilibrate, precum și așteptări caracterizate de indiferență. Aceste tipologii influențează semnificativ modul în care copilul se adaptează la mediul școlar.
Rolul cadrelor didactice și al familiei în procesul de tranziție
Cadrele didactice din educația timpurie joacă un rol esențial în pregătirea copiilor pentru școală, prin implicarea activă a părinților și prin utilizarea unor practici de tranziție adecvate (Pianta et al., 1999). Practicile de tranziție includ transmiterea de informații către părinți, organizarea de activități de orientare, precum și colaborarea între grădiniță și școală. Studiile arată că percepțiile părinților asupra invitațiilor formulate de cadrele didactice pentru implicare influențează nivelul de implicare parentală, cu impact direct asupra rezultatelor copiilor (Hoover-Dempsey et al., 2005).
Cercetările evidențiază că implicarea parentală în copilăria timpurie are efecte pozitive semnificative asupra dezvoltării academice și socio-emoționale a copiilor în perioada tranziției către școală (Booth & Crouter, 2008; Van Voorhis et al., 2013). Activitățile desfășurate acasă, precum cititul, povestitul, cântatul sau jocurile matematice, sprijină dezvoltarea competențelor de literație și numerație.
Practici de tranziție între grădiniță și școală
Practicile de tranziție reprezintă un ansamblu de strategii educaționale menite să faciliteze adaptarea copilului la noul mediu școlar. Printre cele mai utilizate practici se numără:
- Vizitele la școală, care permit copiilor să se familiarizeze cu mediul, cadrele didactice și activitățile școlare;
- Activitățile comune între copiii de grădiniță și elevii din clasa pregătitoare sau clasa I;
- Familiarizarea cu rutinele școlare prin introducerea treptată a unor activități structurate;
- Implicarea părinților prin întâlniri informative și activități comune;
- Activitățile ludice și interactive, adaptate particularităților de vârstă;
- Programele de mentorat, care sprijină copilul în primele săptămâni de școală;
- Proiectele de colaborare instituțională, desfășurate prin platforme precum eTwinning sau Erasmus+.
Implementarea coerentă a acestor practici contribuie la reducerea anxietății, la creșterea sentimentului de siguranță și la facilitarea continuității educaționale.
Concluzii
Tranziția de la grădiniță la școală reprezintă un proces complex, care necesită colaborarea strânsă dintre familie și cadrele didactice. O tranziție bine planificată, susținută prin practici educaționale adecvate și implicare parentală, favorizează adaptarea pozitivă a copilului, dezvoltarea competențelor academice și socio-emoționale și conturează premisele unui parcurs educațional de succes.
Bibliografie
– Ahtola, A., Silinskas, G., Poikonen, P. L., Kontoniemi, M., Niemi, P., & Nurmi, J. E. (2011). Transition to formal schooling: Do transition practices matter for academic performance? Early Childhood Research Quarterly, 26(3), 295–302. doi.org/10.1016/j.ecresq.2010.12.002
– Booth, A., & Crouter, A. C. (2008). Disparities in school readiness: How families contribute to transitions into school. Lawrence Erlbaum Associates.
– Castro, M., Expósito-Casas, E., López-Martín, E., Lizasoain, L., Navarro-Asencio, E., & Gaviria, J. L. (2015). Parental involvement on student academic achievement: A meta-analysis. Educational Research Review, 14, 33–46. doi.org/10.1016/j.edurev.2015.01.002
– Claessens, A., Duncan, G., & Engel, M. (2009). Kindergarten skills and fifth-grade achievement: Evidence from ECLS-K. Economics of Education Review, 28(4), 415–427. doi.org/10.1016/j.econedurev.2008.09.003
– Daley, T. C., Munk, T., & Carlson, E. (2011). A national study of kindergarten transition practices for children with disabilities. Early Childhood Research Quarterly, 26(3), 409–419.
– Datar, A. (2006). Does delaying kindergarten entrance give children a head start? Economics of Education Review, 25(1), 43–62.
– Galindo, C., & Sheldon, S. B. (2012). School and home connections and children’s kindergarten achievement gains: The mediating role of family involvement. Early Childhood Research Quarterly, 27(1), 90–103.
– Kleemans, T., Peeters, M., Segers, E., & Verhoeven, L. (2012). Child and home predictors of early numeracy skills in kindergarten. Early Childhood Research Quarterly, 27(3), 471–477.
– Pianta, R. C., Cox, M. J., Taylor, L., & Early, D. (1999). Kindergarten teachers’ practices related to the transition to school. Early Childhood Research Quarterly, 14(3), 319–337.