În contextul actual, integrarea proiectelor eTwinning în activitatea școlară oferă multiple oportunități pentru dezvoltarea competențelor-cheie din programa națională (comunicare, cultură, digital), pentru creșterea motivației elevilor, pentru consolidarea performanțelor școlare prin învățare colaborativă și transdisciplinară.
Scopul acestui studiu este să analizeze modul în care participarea elevilor la proiecte colaborative eTwinning influențează rezultatele școlare și progresul competențelor prevăzute în programa școlară, cu accent pe disciplina limba și literatura română, dar și cu deschidere spre alte arii curriculare. Obiectivele studiului sunt:
- Corelarea activităților din proiectele eTwinning cu competențele specifice din programa școlară.
- Observarea progresului elevilor în ceea ce privește participarea activă, exprimarea orală și scrisă, creativitatea și utilizarea TIC.
- Identificarea unor bune practici pentru integrarea acestor proiecte în planificările cadrelor didactice.
Participanți: Din cei 20 de elevi ai clasei a VIII-a din încadrare, am împărțit efectivul în două grupuri egale, eterogene, a câte 10 elevi fiecare: grupul țintă – 10 implicați în proiectul eTwinning „Flipping History: what if?”, ID 153836, school-education.ec.europa.eu/en/etwinning/projects/flipping-history-what-if/twinspace, respectiv grupul de control – 10 elevi care au realizat sarcinile de lucru conform planificării de la clasă. Distribuția s-a realizat la alegerea elevilor, cei care au dorit să participe la activitățile proiectului, au beneficiat de câte o oră pe săptămână de lucru suplimentar.
Instrumente:
- Observații la ore și în timpul activităților de proiect.
- Analiza unor produse realizate (texte, prezentări, interviuri).
- Compararea notelor probei de la Evaluarea Națională la Limba română a elevilor din proiect față de notele .
Activitățile proiectului eTwinning au fost concepute astfel încât să acopere competențele și conținuturile din programa pentru Limba română:
- Receptarea textelor literare și nonliterare prin lectura comparată a unor texte românești și europene;
- Exprimarea orală și scrisă prin participarea la prezentări, scrierea de texte creative și collaborative;
- Formarea unei atitudini reflexive și critice prin dezbateri online, analize și recenzii;
- Sensibilizarea culturală prin explorarea evenimentelor istorice și a textelor literare din țările partenere;
- Utilizarea TIC prin realizarea de produse digitale (ebook-ul, afișe digitale și videoclipuri, interviuri „imposibile” cu personalități din trecutul istoric);
Din programa școlară aferentă clasei a opta am selectat o serie de competențe generale și specifice, după cum urmează:
Competența generală 2: Înțelegerea textelor scrise de diverse tipuri
– Competența specifică 2.1: Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte continue, discontinue și multimodale.
Activitățile de învățare: Elevii au identificat și evaluat informațiile principale și intenția comunicativă a autorului în texte continue (ex: texte literare și texte nonliterare cu referire la personalități și evenimente istorice europene), discontinue (ex: axa timpului prin cronologia evenimentelor dezbătute în cadrul activităților) și multimodale (ex: afișe digitale, videoclipuri privind siguranța pe internet, videoclipuri de prezentare, promptere pentru interviuri).
Rezultate obținute: elevii au demonstrat abilitatea de a distinge între mesajele explicite și implicite din texte și au explicat modul în care aspectul vizual și formatul influențează sensul în documentele multimodale.
– Competența specifică 2.4: Susţinerea unor puncte de vedere proprii în discutarea interpretărilor diferite pe marginea textelor citite.
Activități de învățare: Elevii au participat la discuții sau dezbateri în grup, atât în cadrul echipelor mixte, international, cât și în cadrul eechipelor naționale, recunoscând perspective diverse și revizuindu-și interpretările în funcție de contribuțiile colegilor.
Rezultate obținute: Aceștia au formulat și au susținut puncte de vedere personale atunci când au prelucrat interpretări diferite ale unui mesaj, utilizând dovezi din text pentru a-și justifica opinia. În cadrul articolelor de tipul What if?… elevii au proiectat propria perspectivă asupra derulării unor evenimente istorice într-un context diferit de cel petrecut.
Competența generală 3: Producerea de texte scrise de diverse tipuri
– Competența specifică 3.1: Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite.
Activități de învățare: Elevii au redactat texte scrise structurate și coerente (eseurile de opinie „What if?”, precum și răspunsuri reflexive în cadrul interviurilor imposibile) care prezintă puncte de vedere argumentate cu privire la teme sociale, literare sau culturale, utilizând dovezi din lecturi sau experiențe personale.
Rezultate obținute: Elevii și-au revizuit textele elaborate în activitățile de scriere colaborativă în urma feedback-ului primit de la colegi, pentru a îmbunătăți claritatea, argumentarea și coerența discursului.
– Competența specifică 3.2: Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale.
Activitățile propuse: Redactarea individual și în colaborare a unor texte jurnalistice destinate unui public anume sau unei platforme specifice, ținând cont de ton, stil și format, respective de originalitate și acuratețea citării surselor de informare.
Rezultate obținute: Elevii au prezentat și publicat textele scrise în ebook-ul proiectului, demonstrând o bună înțelegere a modului de a adapta limbajul în funcție de audiență.
Competența generală 5: Manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural
– Competența specifică 5.1: Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite.
Activități de învățare: Elevii au exprimat perspective bine documentate asupra tradițiilor și valorilor culturale, atât naționale, cât și internaționale, bazându-se pe lecturi variate din literatură, media și texte non-fictive.
Rezultate obținute: Elevii vor compara practici culturale din diverse regiuni, arătând respect și empatie în răspunsurile lor scrise și orale.
– Competența specifică 5.2: Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare.
Activități de învățare: Elevii au construit și au susținut un punct de vedere cu privire la tipare culturale (ex: obiceiuri, stiluri de comunicare, convingeri) observate în propria cultură și în alte culturi, utilizând exemple din texte și experiențe personale.
Rezulate obținute: Elevii au participat la discuții interculturale atât în cadrul echipelor mixte, cât și în echipele naționale și au enunțt reflecții critice care promovează înțelegerea reciprocă și reducerea prejudecăților culturale.
Analiza comparativă a grupului țintă – grupul de control
Cele două eșantioane au fost evaluate prin observația sistematică atât în cadrul orelor de curs, cât și în cadrul orelor dedicate proiectului eTwinning. Descriptorii observați au fost: gradul de implicare în activitatea de învățare, gradul de înțelegere a semnificației mesajului unui text scris sau oral, formularea unor texte proprii argumentative sau descriptive, progresul rezultatelor la evaluările scrise. precizăm că în structura testelor de tip Evaluare Națională, subiectele I.A. 7, 8, 9, repectiv subiectul al II-lea vizează exact tipul de text interpretat în maniera celor din cadrul proiectului, respectiv argumentări de opinie în aceeași notă. De asemenea, trebuie precizat incă o data că rezultatele școlare anterioare au fost eterogene în cadrul ambelor eșantioane de elevi.
În ceea ce privește gradul de implicare, elevii din grupul țintă au manifestat interes ți au participat la toate activitățile prupuse. In cadrul orelor de curs au formulat cel puțin un răspuns pentru fiecare oră. Grupul de control nu a formulat răspunsuri în fiecare oră de ccurs, ci doar la solicitarea profesorului, dovedind o motivație extrinsecă de activizare. Referitor la gradul de înțelegere a textelor citite sau ascultate, elevii din grupul de control au obținut punctaje peste 0% din totalul acordat itemilor de acest tip, în timp ce elevii din grupul de control au avut variații de la punctaj integral la lipsă răspuns la itemii de acest tip. Elevii din grupul țintă au demonstrat lejeritate în abordarea mesajelor, respectiv o mai bună înțelegere a unor texte la prima vedere. Formularea unor interpretări personale a semnificațiilor mesajului, precum și a analizelor critice ale unor texte la prima vedere a fost atinsă integral de grupul țintă, iar în eșantionul de control 4 elevi din 10 nu au formulat răspunsuri.
Analiza comparativă a rezultatelor la proba de Limba și literatura română a evaluării naționale a demonstrat că grupul țintă a avut 100% promovabilitate, pe când grupul de control a avut 70% promovabilitate, iar media notelor participanților la proiect a fost cu 1.6 mai mare decât a grupului de control.
Concluzii
• Participarea la proiecte eTwinning duce la o creștere a motivației pentru învățare și la o mai bună participare activă la ore.
• Elevii își îmbunătățesc competențele de exprimare scrisă și orală, precum și abilitățile de lucru în echipă și digitale.
• Există o corelație pozitivă între implicarea în proiect și rezultatele la evaluările curente și sumative, recomandându-se, astfel, includerea în mod sistematic a proiectelor colaborative în planificările profesorilor de Limba și literatura română.
Bibliografie
1. Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele V-VIII, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017;
2. Liliana Anghel, „Metode interactive de predare-învățare-evaluare în lecțiile de limba și literatura română”, Editura Paralela 45, 2020;
3. www.didactic.ro/materiale-didactice/exemple-de-bune-practici-in-proiecte-internationale-etwinning accesat la data de 10.03.2025.