EDICT

Mediul online a devenit o zonă în care oamenii în general și elevii, în particular, își dezvoltă limbajul critic, abordând teme diverse, pornind de la problemele de interes, până la exprimarea unor păreri ce prejudiciază faima și imaginea altor persoane. Iar, în acest context, comportamentele agresive și violența manifestată de către elevi asupra profesorilor, tind să devină o problemă majoră a societății de azi, iar amplificarea acestor manifestări generează îngrijorare și nevoia de a veni cu soluții concrete și eficiente pentru stoparea acestui fenomen.

În acest studiu, conceptul de violență este definit în raport cu noțiunea de agresivitate, majoritatea abordărilor considerând că agresivitatea este specifică instinctului, iar violența provine mai mult din influențele culturale, din contextele în care își trăiește experiențele individul, precum și din educația primită de acesta.

Daca abordarea agresivității și violenței în mediul școlar se realizează prin politici educaționale bine gândite și coerente și prin strategii eficiente de intervenție la clasă, nu același lucru îl putem spune despre cazurile de lezare a onoarei, demnității și/sau reputației unui cadru didactic de către elev(i), în spațiul virtual, inclusiv pe rețelele de socializare, în afara mediului școlar.
Fenomenul violenţei a fost definit în contextul prezentului studiu ca ansamblul de acţiuni şi manifestări care afectează fizic sau psihic alte persoane. Astfel, un mesaj vizibil al unui elev postat pe pagina de socializare Instagram, supărător, insultător și denigrator la adresa unui profesor, poate fi considerat ca un act de violență cu consecințe grave și foarte grave la nivel emoțional și nu numai.

Un sondaj realizat online, pe platforma iTeach, considerată ca fiind parte din cel mai complex ecosistem educațional digital din România, construit de Institutul pentru Educație și Social IT, a avut ca scop estimarea prevalenței cazurilor de lezare a onoarei, demnității și/sau reputației unui cadru didactic de către elev(i), în spațiul virtual, până la momentul realizării sondajului.

Toți participanții, cadre didactice membre ale comunității profesionale, au fost considerați eligibili, indiferent de vârstă sau sex.
Pentru a răspunde scopului prezentului studiu, participanții au fost întrebați dacă cunosc cazuri de lezare a onoarei, demnității și/sau reputației unui cadru didactic de către elev(i), în spațiul virtual, iar pentru varianta de răspuns afirmativă, aceștia au fost încurajați să ofere mai multe detalii privind natura evenimentului respectiv: amenințări, injurii, cont fals, ironii etc. Cele trei variante de răspuns au fost: Nu știu, Da, Nu, iar răspunsurile participanților au fost colectate electronic, în perioada 17 august- 14 septembrie, prin completarea de către aceștia a formularului de pe platformă: https://iteach.ro/sondaje/ofelia.popa/read/168506/.

În urma centralizării răspunsurilor primite, se constată că dintr-un total de 166 de respondenți, 98 au oferit un răspuns negativ (35%), 58 (57%) au menționat că au cunoștință de astfel de cazuri, în timp ce 14(8%) din respondenți nu sunt siguri de existența unor cazuri de lezare a onoarei, demnității și/sau reputației unui cadru didactic de către elev(i), în spațiul virtual, conform diagramei de mai jos.

La o analiză a răspunsurilor primite se poate observa faptul că mai mult de jumătate din participanții la sondaj, au cunoștință de astfel de cazuri, iar dintre cele menționate de aceștia, amintim: acuzații nefondate postate online, crearea unui cont fals utilizând datele personale ale profesorului, înjurii, ironii, filmarea/înregistrarea profesorului și utilizarea imaginilor modificate în scop calomnios, poze trucate distribuite pe un grup restrâns de WhatsApp, înjurături la adresa profesorului trimise de pe conturi false etc.

De reținut este faptul că unele situații semnalate s-au derulat în afara mediului școlar, chiar și în vacanțe, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării pârghiilor legale privind sancționarea elevilor făptași. Cu toate acestea, comportamentele respective întrunesc condițiile acţiunii răspunderii civile delictuale pentru fapta comisă de un minor și nu ar putea fi interpretate ca o manifestare a libertatii de exprimare.

Așadar, chiar dacă între unii elevi  și cadrul didactic se poate întâmpla, în mod firesc, să nu existe o afinitate emoțională care să dea naștere, prin ea însăși, dorinței de a arăta profesorului prețuire și respect, o astfel de conduită va rămâne totuși în mod perpetuu o obligație etică, de buna cuviință și bună creștere, iar dispozitiile art. 261 din Noul Cod Civil dispun într-o manieră lipsită de echivoc că părinții sunt cei care au, în primul rând, îndatorirea de creștere și educare a copiilor lor minori. Părinții sunt primii care „scriu” pe sufletele copiilor, modelându-le caracterul și conștiința iar ulterior, la aceasta misiune se alătură si dascălii. Dar este evident faptul că parintilor le revine sarcina de a învăța copiii ca au obligatia de a manifesta respect fata de dascali, atat ca profesori, cat si ca fiinte umane, dupa cum părinților revine si obligația de a supraveghea copiii în afara mediului școlar.