Recreerea reprezintă, în esență activitatea cu cea mai mare importanță în procesul de întărire și menținere a stării de sănătate, iar activitățile turistice și recreative măresc capacitatea de efort a omului, creează o stare de bine și ajută la consolidarea relațiilor sociale. Fiecare activitate ce se desfășoară în aer liber, cât și respectarea cerințelor impuse de practicarea acesteia, ajută la călirea organismului, la îmbunătățirea calității vieții, la îmbunătățirea stării de sănătate. Prezenta lucrare își propune să pună în evidență multiplele valențe instructiv-educative a activităților turistice și recreative. Obiectivul cercetării realizate este de a scoate în evidență activitățile turistice și recreative îndrăgite și practicate de elevii de gimnaziu din comuna Tașca, județul Neamț, pentru petrecerea timpului liber.
Pentru realizarea scopului temei de cercetare, am stabilit următoarele obiective:
- realizarea unei cercetări a literaturii de specialitate pentru cunoașterea informațiilor recente privind abordarea activităților turistice și recreative;
- evidențierea îmbunătățirii vieții și a capacității motrice la elevii cuprinși în învățământul gimnazial, prin practicarea activităților turistice și de recreere.
Sarcinile lucrării:
- studierea tipurilor de activități care îmbunătățesc activitățile turistice și recreative;
- selectarea unui grup țintă pentru aplicarea chestionarului;
- alcătuirea și aplicarea unui chestionar;
- prelucrarea datelor chestionarului și interpretarea acestora;
- formularea concluziilor cercetării.
Etapele de cercetare sunt cele care caracterizează momentele unei cercetări psiho- pedagogice. Astfel, am consemnat următoarele etape:
1. Alegerea temei pentru studiu;
2. Cercetarea (studierea) bibliografiei de specialitate, cărți, lucrări, reviste, surse de internet;
3. Culegerea materialului de prelucrat rezultat din studiul bibliografiei, observarea directă și din aplicarea chestionarului;
4. Prelucrarea datelor obținute astfel, reprezentarea acestora, interpretarea, sub forma unor concluzii parțiale;
5. Formularea concluziilor, redactarea lucrării respectând metodologia recomandată de elaborare a unei lucrări științifice.
În cercetarea noastră, am pornit de la următoarea ipoteză: Presupunem că elevii de gimnaziu din comuna Tașca, județul Neamț practică în regim extracurricular diferite tipuri de activități turistice și recreative.
Subiecții care au făcut obiectul studiului nostru sunt elevi de gimnaziu, din comuna Tașca, județul Neamț, practicanți ai diferitelor tipuri de activități turistice și recreative. Chestionarul a fost aplicat online elevilor de gimnaziu de la Școala Gimnazială ”Vasile Mitru” Tașca.
În lucrarea noastră, am folosit următoarele metode de cercetare:
Metoda observației dirijate- la fața locului, unde am avut posibilitatea de a vedea concret activitățile turistice și recreative practicate de elevii de gimnaziu.
În literatura pedagogică, autorii Chiriţă G. (1977), Gugiuman A. și Colab. (1993), Stan L. (1994) subliniază că observația constă în înregistrarea datelor şi constatărilor ce ne interesează, aşa cum se prezintă în modul lor natural de manifestare, fără a avea intenția de a le modifica, cercetătorul așteptând ca ele să se producă pentru a le putea surprinde. Din cele observate rezultă că majoritatea elevilor practică activități turistice și recreative, au o conduită corespunzătoare și coparticipă cu mult interes atât la învățare cât și în alte situații dacă sunt solicitați.
Metoda studiului bibliografic- cu ajutorul acestei metode am studiat surse bibliografice (cărți, reviste de specialitate, cursuri universitare, internet, etc.) care m-au ajutat în special la redactarea capitolului 2, de fundamentare teoretică. Pentru a putea face o analiză de ansamblu asupra temei, am selecționat lucrările care tratează acest subiect, toate formând bibliografia selectivă a lucrării. Documentația a cuprins atât lucrările de specialitate cât și din alte domenii ca: pedagogia, psihologia, ş. a., lărgindu-se în acest fel suportul științific al lucrării. Prin intermediul acestei metode am reușit să prelucrez principalele date oferite de specialiștii în acest domeniu.
Metoda anchetei- chestionarul a fost aplicat unui număr de 40 de elevi de gimnaziu, conținând întrebări cu răspunsuri la alegere referitoare la ce fel de activități turistice și recreative practică în timpul liber, cât de des practică acest tip de activități, de ce practică activități turistice și recreative, ce fel de activități turistice și recreative practică cel mai des, cu cine practică activitățile turistice și recreative, dacă au posibilitatea de a practica activitățile turistice și recreative favorite în zona de reședință, dacă influențează statutul financiar oportunitățile de a practica activități turistice și recreative, dacă consideră că activitățile turistice și recreative sunt un aspect important în viața de zi cu zi și dacă au un efect pozitiv asupra stării lor fizice și psihice, care sunt motivele care îi împiedică să le practice, dacă consideră că activitățile turistice și recreative pot sparge barierele sociale, dacă prin intermediul activităților turistice și recreative au avut oportunitatea de a cunoaște persoane noi și dacă consideră că aceste activități sunt necesare a fi mai prezente în viața elevilor de gimnaziu.
Metoda Reprezentării grafice- am folosit-o în strânsă legătură cu metoda descrisă anterior, având ca scop o mai bună reprezentare a rezultatelor obținute.
Această metodă o vom folosii datorită necesității de a prezenta grafic indicii statistico- matematici obișnuiți.
Cercetarea de față s-a derulat pe parcursul anului universitar 2022- 2023. Ea a constat într-un studiu bazat pe observația directă a 40 de elevi de gimnaziu, de la Școala Gimnazială ”Vasile Mitru” comuna Tașca, județul Neamț, precum și în aplicarea unui chestionar, conținând întrebări referitoare la diferitele activități turistice și recreative practicate, la modul de a petrece timpul liber, situația financiară, oportunitatea de a cunoaște persoane noi în timpul practicării acestora.
Chestionarul are 14 întrebări și a fost adresat unui număr de 40 de elevi de gimnaziu. Prezentăm conținutul chestionarului:
Întrebarea nr. 2. Cât de des practicați activități turistice și recreative?
a) în fiecare zi;
b) o dată pe săptămână;
c) o dată la două zile;
d) de câteva ori pe lună;
e) mai rar de atât.
Întrebarea nr. 3. De ce practicați activități turistice și recreative?
a) îmi face plăcere;
b) vreau să mă relaxez;
c) vreau să fiu în compania prietenilor;
d) vreau să petrec timp de calitate în natură;
e) altă variantă.
Întrebarea nr. 4. Ce fel de activități turistice și recreative practicați cel mai des?
a) mountain bike;
b) cicloturism;
c) drumeții pedestre;
d) parc aventura;
e) săniuș;
f) schi;
g) canyoning;
h) via ferrata;
i) turism ecvestru;
j) înot în ape libere;
k) tir cu arcul;
l) altele.
Întrebarea nr. 5. Cu cine practicați activitățile turistice și recreative?
a) singur;
b) cu familia;
c) cu prietenii.
Întrebarea nr. 6. Ați dori să practicați mai des activități turistice și recreative?
a) da;
b) nu;
c) altă variantă.
Întrebarea nr. 7. Care sunt motivele care vă împiedică să practicați activități turistice și recreative?
a) lipsa timpului liber;
b) anturajul;
c) situația financiară;
d) altele.
Întrebarea nr. 8. Aveți posibilitatea de a practica activități turistice și recreative în zona voastră?
a) da, foarte aproape (până la 2 km);
b) în același sat (2-5 km);
c) în alt oraș (5–10 km);
d) la o distanță mai mare.
Întrebarea nr. 9. Influențează statutul financiar al tău/al familiei tale oportunitățile de a practica activități turistice și recreative?
a) mă împiedică complet să practic activități turistice și recreative;
b) mă împiedică semnificativ să practic activități turistice și recreative;
c) nu mă influențează deloc;
d)îmi simplifică semnificativ oportunitățile de a practica activități turistice și recreative;
e) îmi simplifică complet oportunitățile de a practic activități turistice și recreative.
Întrebarea nr. 10. Considerați că activitățile turistice și recreative au efect pozitiv asupra stării voastre fizice și psihice?
a) da;
b) nu;
c) nici pozitiv, nici negativ.
Întrebarea nr. 11. Care ar fi aceste efecte?
a) relaxare de la stresul zilnic;
b) bună dispoziție;
c) odihnă activă;
d) un mod de a dezvolta noi prietenii;
e) îmbunătățirea condiției fizice.
Întrebarea nr. 12. Considerați că activitățile turistice și recreative, având în vedere efectele lor, sunt necesare a fi mai prezente în activitățile elevilor de gimnaziu?
a) da;
b) nu;
c) nu știu.
Întrebarea nr. 13. Considerați că activitățile turistice și recreative pot sparge barierele sociale?
a) da;
b) nu;
c) nu știu.
Întrebarea nr. 14. Credeți că prin intermediul activităților turistice și recreative ați avut oportunitatea de a cunoaște persoane noi?
a) da, foarte multe persoane noi;
b) da, câteva persoane noi;
c) nu.
În urma studiului concret, efectuat pe teren, în această localitate, am constatat că activitățile turistice și recreative sunt îndrăgite și practicate de elevii de gimnaziu, de la Școala Gimnazială ”Vasile Mitru” Tașca, județul Neamț iar folosirea înțeleaptă a timpului liber este un produs al culturii și al educației.
Activitățile practicate în timpul liber sunt cele care contribuie la relaxarea elevului și la crearea stării de bine.
Mulți dintre elevii de gimnaziu acordă un loc însemnat, în cadrul timpului liber, activităților turistice și recreative, pe care le practică cu drag, destul de frecvent, îndeosebi însoțiți de prieteni. Elevii și-ar dori să practice acest tip de activități mult mai des, dar lipsa timpului liber și faptul că în comuna Tașca din județul Neamț au posibilități restrânse de a practica astfel de activități, îi împiedică.
Statutul social nu reprezintă un impediment pentru practicarea activităților turistice și recreative, iar aceste activități au un efect pozitiv asupra stării fizice și psihice a elevilor, contribuind la dezvoltarea inteligenței emoționale, ajutându-i să empatizeze, să se relaxeze, să își facă noi prieteni, să depășească anumite bariere sociale și contribuind la o mai bună relaționare între elevi, jucând astfel un rol decisiv în formarea personalității sau a unor competențe ale elevului, fiind definitorii atât pentru succesul lui, cât și pentru o dezvoltare personală și socială armonioasă. În cadrul acestor activități, copiii au avut posibilitatea să își descopere talentele și pasiunile, dar și să-și dezvolte diverse abilități interpersonale, pe care nu le pot deprinde în timpul activităților școlare, având posibilitatea să-și îmbogățească cunoștințele despre comunitatea în care trăiesc.
Reușita în viață depinde de buna organizare a timpului, elevul trebuie să găsească mijloacele care să conducă la scăderea timpului necesar lucrului, în favoarea creșterii timpului aflat la dispoziția sa.
Valoarea activităților turistice și recreative este importantă atât din punct de vedere instructiv, cât și educativ, având o mare contribuție la dezvoltarea personalității elevului, implicându-l în mod direct prin personalitatea sa și nu prin produsul realizat de acesta, sunt atractive la orice vârstă, stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoștințe, chiar dacă necesită un efort suplimentar iar copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor, asumându-și responsabilități.
În afara studiului concret prin care am urmărit activitățile extrașcolare desfășurate de elevii de gimnaziu după orele de curs sau în vacanțe, am efectuat și o cercetare sub forma unei anchete, derulată pe bază de chestionar cu 14 întrebări aplicat unui număr de 40 elevi de gimnaziu care practică diferite tipuri de activități turistice și recreative.