În ultimii ani, s-a observat o nemulţumire generală a angajaţilor din sistemul de învăţământ, nemulţumire soldată cu plecări din sistem, dar şi cu o scădere a nivelului de pregătire a personalului didactic reflectată în notele obţinute la examenele de titularizare, de obţinere a gradelor didactice etc. Este motivul pentru care am realizat această cercetare, centrată pe percepția profesorilor asupra calității vieții.
Chestionarul aplicat cadrelor didactice este alcătuit din 10 itemi cu variante prestabilite de răspuns, de tip dihotomic: Da/ Nu; Majoră/ Minoră; Scăzută/ Crescută etc.
1. Sunteţi preocupat de calitatea vieţii dumneavoastră?
a) DA b) NU
2. Unii cercetători clasifică indicatorii sociali ai calităţii vieţii în indicatori sociali subiectivi (fericirea, simţul siguranţei, relaţia cu familia etc) şi indicatori sociali obiectivi (rata şomajului, rata sărăciei, numărul orelor lucrate pe săptămână, speranţa de viaţă etc).
Care dintre indicatorii enumeraţi mai sus au, în opinia dvs., o mai mare importanţă?
a) INDICATORII SUBIECTIVI b) INDICATORII OBIECTIVI
3. Într-o cercetare privind calitatea vieţii, indicatorul privind speranţa de viaţă la naştere situează România în jurul vârstei de 69 de ani, Australia la 79 de ani, iar Africa la 51 de ani.
După părerea dvs., speranţa de viaţă în România este:
a) SCĂZUTĂ b) CRESCUTĂ
4. Referitor la locul de muncă, vi se pare mai important:
a) CÂT DE BINE ESTE PLĂTIT
b) VALORIFICAREA APTITUDINILOR PERSONALE
5. În topul ţărilor fericite, România se află la un nivel mediu al fericirii în viaţă (5,5 p), pe când ţările europene nordice se află în vârf, cu valori de peste 8 puncte.
Consideraţi că dezvoltarea economică a ţării are o influenţă asupra satisfacţiei în viaţă:
a) MAJORĂ b) MINORĂ
6. Datele statistice situează România pe ultimele locuri la indicatorii de sănătate a românilor.
În opinia dvs., cauza o reprezintă:
a) ALOCAREA FONDURILOR INSUFIECIENTE
b) DEFIECIENŢE ORGANIZATORICE ALE SISTEMULUI DE SĂNĂTATE
7. Preocuparea pentru sănătatea mediului înconjurător este legată de calitatea vieţii?
a) DA b) NU
8. HEALTHISM-ul este un concept conform căruia sănătatea noastră este sub controlul nostru.
Consideraţi că propriile noastre alegeri (alimentare, petrecere a timpului liber etc) au o influenţă asupra sănătăţii:
a) MAJORĂ b) MINORĂ
9. Marii producători industriali poluanţi, politicile sociale deficitare ale unor guverne care duc la: sărăcie, şomaj, calitatea slabă a serviciilor sanitare sunt răspunzători de starea de sănătate?
a) DA b) NU
10. Consideraţi că evoluţia spirituală are beneficii pentru starea de sănătatea mentală şi fizică, pentru starea de bine în general:
a) SEMNIFICATIVE b) NESEMNIFICATIVE
După cum rezultă din răspunsul la prima întrebare, un număr mare de repondenţi (31 din 40) îşi pun problema calităţii vieţii. În ceea ce priveşte cele două categorii de indicatori sociali, cei obiectivi şi cei subiectivi, procentajul se împarte în mod egal, ceea ce înseamnă că atât fericirea, simţul siguranţei, relaţia cu familia, satisfacţia locului de muncă, cât şi rata şomajului, rata sărăciei, numărul orelor lucrate pe săptămână ocupă un loc important pentru stabilirea calităţii vieţii. Majoritatea repondenţilor, 40%, consideră că speranţa de viaţă de 69 de ani este scăzută, raportând-o la speranţa de viaţă din Australia, de 79%, chiar dacă în Africa speranţa de viaţă este de 51%.
Următoarea întrebare pune în balanţă satisfacţia de la locul de muncă dată de răsplata financiară sau valorificarea aptitudinilor personale. Deşi primează repondenţii care acordă prioritate aspectului bănesc al meseriei, nu sunt puţini cei care acordă atenţiei vocaţiei. Dincolo de satisfacţia personală, cadrele didactice pun preţ şi pe modul în care sunt remuneraţi deoarece au familii de întreţinut, copii de crescut. Majoritatea repondenţilor, 32 din 40, consideră că dezvoltarea economică are o influenţă majoră asupra satisfacţiei în viaţă. Comparativ cu ţările nordice care ating valori de peste 8 puncte, românii consideră că slaba dezvoltare economică a ţării este direct răspunzătoare de starea de bine a cetăţenilor săi. Este cunoscut faptul că datele statistice situează ţara noastră pe ultimele locuri din Europa referitor la indicatorii de sănătate a românilor. Cea mai importantă cauză (28%) o reprezintă, în opinia repondenţilor o reprezintă alocarea insuficientă de fonduri, faţă de 12% atribuită unor deficienţe în modul de gestionare a acestor fonduri prin sistemul de sănătate.
25 din 40 de repondenţi consideră că există o strânsă legătură între preocuparea faţă de mediul înconjurător şi calitatea vieţii, ceea ce denotă faptul că majoritatea cadrelor didactice sunt conştiente de efectele nocive ale unor acţiuni specifice omului asupra mediului înconjurător, înţelegând importanţa formării unor atitudini de protejare a naturii în rândul elevilor. Adepţii healthism-ului susţin că sănătatea noastră este sub controlul nostru. 16 din 40 de repondenţi consideră că propriile noastre alegeri, cele alimentare, de petrecere a timpului liber, de gestionare a emoţiilor şi management al stresului au o influenţă majoră asupra sănătăţii.
Raportând rezultatele obţinute la alte cercetări din domeniu, se pot constata următoarele aspecte:
- Deşi 80% din repondenţii la chestionar consideră că dezvolatrea economică a ţării are o influenţă majoră asupra satisfacţiei în viaţă, cercetătorii din domeniu atrag atenţia asupra faptului că în societăţile occidentale creşterea economică nu a reuşit să rezolve anumite trebuinţe ale diferitelor categorii de indivizi, fiidnvorba de percepţiile subiective ale acestora asupra calităţii vieţii.
- Răspunsul la întrebarea referitoare la legătura existentă între preocuparea faţă de mediu şi calitatea vieţii, este în concordanţă cu alte cercetări din domeniu care susţin că în ţările cu un PIB ridicat pe cap de locuitor preocuparea pentru sănătatea mediului înconjurător este evidentă.
- Repondenţii la chestionar, în procent de 95%, asemeni altor cercetări din domeniu îi consideră direct răspunzători pentru starea de sănătate pe marii producători industriali poluanţi, precum şi politicile deficitare ale unor guverne. Aşadar, sub masca responsabilităţii individuale se ascund probleme grave ale societăţii precum sărăcia, şomajul etc.
- 29 din cele 40 de cadre didactice chestionate se încadrează în tendinţa generală de a vedea dincolo de aspectele materiale ale vieţii. Se acordă astfel o tot mai mare importanţă evoluţiei spirituale ale individului, mai puţin însemnând adesea mai mult, fericit fiind cel care ştie să se mulţumească cu puţin.
Bibliografie
Ana Maria, Moldovan: Curs „Intervenția sistemică în educație pentru sănătate – Abordare medicală, psiho-sociologică și pedagogică” Cap. II – Abordarea psihosocilologică, Cluj Napoca, 2017.