Învățământul primar are un rol esențial în formarea competențelor-cheie, citirea și scrierea reprezentând fundamentul întregului parcurs educațional al elevilor. Clasa I constituie o etapă de tranziție importantă, în care elevii se adaptează cerințelor școlare și își formează primele deprinderi de lucru intelectual organizat.
1. Introducere
În contextul actual, caracterizat de digitalizare și acces facil la tehnologie, cadrul didactic este chemat să îmbine metodele tradiționale cu metode moderne și resurse digitale, pentru a răspunde nevoilor elevilor și pentru a crește eficiența actului didactic. Tehnologia educațională, utilizată rațional și adaptat vârstei, nu substituie metodele clasice, ci le completează, facilitând învățarea activă, diferențiată și motivantă.
Prezentul studiu urmărește evidențierea impactului utilizării integrate a metodelor tradiționale, a jocului didactic și a tehnologiei educaționale asupra dezvoltării competențelor de citire-scriere la elevii din clasa I.
2. Fundamentarea teoretică
Specialiștii în domeniul pedagogiei subliniază faptul că învățarea la vârstele mici este eficientă atunci când se bazează pe activități concrete, interactive și atractive. Metodele tradiționale, precum explicația, demonstrația și exercițiul, rămân esențiale în procesul de predare, însă eficiența lor crește atunci când sunt completate de metode activ-participative.
Jocul didactic este una dintre cele mai eficiente metode utilizate în învățământul primar, având rolul de a stimula interesul pentru învățare, de a dezvolta limbajul și de a facilita fixarea cunoștințelor. De asemenea, utilizarea tehnologiei educaționale permite diversificarea activităților de învățare, oferind elevilor feedback imediat și posibilitatea exersării individualizate.
Integrarea resurselor digitale în predarea citirii și scrierii contribuie la:
- creșterea motivației pentru învățare;
- consolidarea achizițiilor prin repetare activă;
- adaptarea activităților la ritmul fiecărui elev;
- dezvoltarea competențelor digitale de bază.
3. Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cercetării constă în analizarea eficienței utilizării combinate a metodelor tradiționale, a jocului didactic și a tehnologiei educaționale în dezvoltarea competențelor de citire-scriere la elevii din clasa I. Obiectivele cercetării:
- evaluarea nivelului inițial al competențelor de citire-scriere;
- aplicarea unor strategii didactice moderne, adaptate vârstei elevilor;
- utilizarea resurselor digitale în activitățile de Comunicare în limba română;
- compararea rezultatelor inițiale și finale;
- formularea unor concluzii privind eficiența metodelor utilizate.
4. Ipoteza cercetării
Se presupune că utilizarea integrată a metodelor tradiționale, a jocului didactic și a tehnologiei educaționale conduce la îmbunătățirea semnificativă a competențelor de citire-scriere la elevii din clasa I.
5. Metode și instrumente de cercetare
Metode utilizate:
• observația pedagogică sistematică;
• evaluarea inițială și finală;
• exercițiul;
• jocul didactic;
• învățarea asistată de tehnologie.
Instrumente:
• teste de evaluare;
• fișe de lucru;
• fișe digitale interactive;
• aplicații educaționale (Wordwall, LearningApps);
• tabla interactivă / proiector;
• caietele elevilor.
6. Descrierea eșantionului de elevi
Cercetarea a fost realizată la o clasă I, formată din elevi cu niveluri diferite de dezvoltare cognitivă și ritmuri variate de învățare. Activitățile s-au desfășurat pe parcursul unui modul, în cadrul orelor de Comunicare în limba română.
7. Descrierea demersului experimental
Etapa I – Evaluarea inițială
Evaluarea inițială a urmărit:
• recunoașterea literelor învățate;
• asocierea sunet–literă;
• citirea silabelor și a cuvintelor simple.
Etapa a II-a – Intervenția didactică
Pe parcursul modulului au fost aplicate:
• metode tradiționale: explicația, conversația, exercițiul;
• jocuri didactice clasice: „Roata literelor”, „Construim cuvinte”, „Lanțul silabelor”;
• resurse digitale: jocuri interactive pe tablă, exerciții digitale de asociere literă–imagine, audiții de lectură, fișe interactive realizate pe platforme educaționale.
Activitățile au fost diferențiate în funcție de nivelul elevilor, urmărindu-se implicarea activă și progresul fiecăruia.
Etapa a III-a – Evaluarea finală
Evaluarea finală a avut structură similară celei inițiale, pentru a permite compararea rezultatelor.
8. Analiza și interpretarea rezultatelor
Analiza comparativă a rezultatelor obținute la evaluările inițială și finală evidențiază un progres semnificativ în dezvoltarea competențelor de citire-scriere. S-a constatat:
- creșterea numărului de elevi care recunosc corect literele;
- îmbunătățirea fluenței citirii;
- reducerea dificultăților de decodare;
- creșterea interesului pentru activitățile de citire și scriere.
Utilizarea tehnologiei educaționale a contribuit la consolidarea achizițiilor și la implicarea activă a elevilor, oferind un cadru atractiv și motivant pentru învățare.
9. Concluzii
Rezultatele cercetării confirmă ipoteza formulată și demonstrează eficiența utilizării integrate a metodelor tradiționale și a tehnologiei educaționale în dezvoltarea competențelor de citire-scriere la elevii din clasa I. Această abordare favorizează învățarea activă, diferențiată și adaptată nevoilor elevilor, contribuind la formarea unei atitudini pozitive față de școală și învățare.
Bibliografie
• Cerghit, I. – Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică
• Cucoș, C. – Pedagogie, Editura Polirom
• Programa școlară pentru clasa I – Comunicare în limba română
• Ghiduri metodice pentru utilizarea tehnologiei în educație
ANEXE:
Anexa 1 – Test de evaluare inițială
1. Încercuiește literele cunoscute: A, M, I, O
2. Unește litera cu imaginea corespunzătoare
3. Citește silabele: MA, MI, MO
4. Citește cuvintele: MAMA, MIMI
Anexa 2 – Test de evaluare finală
1. Recunoaște și numește literele date
2. Citește silabele: PA, PO, MU, LA
3. Citește cuvintele: MAMA, LUP, APA
4. Citește propoziția: „MAMA ARE LALA.”
Anexa 3 – Exemple de jocuri didactice utilizate
• „Roata literelor” – identificarea literelor și formarea de silabe
• „Construim cuvinte” – formarea cuvintelor cu ajutorul cartonașelor
• „Lanțul silabelor” – citirea succesivă a silabelor
Anexa 4 – Activități digitale utilizate
• exerciții interactive de asociere literă–imagine (Wordwall)
• jocuri de completare a silabelor lipsă (LearningApps)
• audiții de lectură cu suport vizual
• fișe digitale diferențiate
Anexa 5 – Tabel comparativ al rezultatelor
Indicator evaluat Evaluare inițială Evaluare finală
Recunoaștere litere Nivel mediu Nivel bun
Citire silabe Nivel scăzut Nivel mediu
Citire cuvinte Nivel mediu Nivel bun
Interes pentru activități Nivel mediu Nivel ridicat