Generația actuală de elevi este cunoscută sub numele de nativi digitali, întrucât a crescut într-un mediu dominat de tehnologie, rețele sociale și aplicații digitale. Accesul constant la internet și dispozitive inteligente a schimbat profund modul de învățare și interacțiune. Întrebarea esențială este însă dacă apartenența la această generație garantează și competență reală în utilizarea tehnologiei pentru dezvoltarea cunoștințelor, în special în domenii percepute ca dificile, precum matematica.
Noile tehnologii aduc multiple beneficii: acces rapid la informație, resurse educaționale variate, posibilitatea de a lucra interactiv și de a colabora online. În matematică, aplicațiile de tip Photomath, Wolfram Alpha, ChatGPT sau platformele educaționale pot oferi explicații suplimentare și pot transforma exercițiile în experiențe mai atractive.
Totuși, beneficiile merg mână în mână cu riscurile: dependența de internet, scăderea capacității de concentrare, preferința pentru răspunsuri rapide în locul efortului de gândire, superficializarea înțelegerii conceptelor și reducerea contactului uman direct. Dependența de mediul virtual se explică prin mai multe mecanisme:
- Autonomie și control: jocurile și aplicațiile oferă libertatea de a alege și de a personaliza experiența.
- Complexitate și noutate: nivelurile dificile sau funcțiile noi stimulează curiozitatea.
- Recompensa imediată: succesul digital se obține mai repede și mai ușor decât în realitate.
Elevii din gimnaziu, aflați într-o perioadă de formare, sunt vulnerabili în fața acestor mecanisme. Timpul petrecut online este adesea în detrimentul activităților școlare, iar matematica, percepută ca o disciplină dificilă, devine o materie unde tentația de a folosi soluții rapide digitale este foarte mare.
Pentru a analiza modul în care elevii folosesc tehnologia în raport cu școala și în special cu matematica, am aplicat un chestionar la 80 de elevi din clasele a VI-a – a VIII-a. Întrebările au vizat: timpul petrecut pe dispozitive, aplicațiile preferate, comportamente online și siguranța digitală, echilibrul între viața online și offline, utilizarea inteligenței artificiale în învățarea matematicii.
Chestionar – Elevii în lumea digitală și utilizarea tehnologiei la matematică
I. Utilizarea generală a tehnologiei
1. Cât timp petreci zilnic, în medie, pe telefonul mobil sau pe alte dispozitive inteligente?
• sub 1 oră
• 1–3 ore
• 4–6 ore
• peste 6 ore
2. Care este aplicația/platforma pe care o folosești cel mai mult?
• TikTok
• Instagram
• YouTube
• WhatsApp
3. Cât de des folosești platforme de streaming (Netflix, Spotify, Disney+ etc.)?
• zilnic
• de câteva ori pe săptămână
• rar
• niciodată
4. Ai conturi pe rețele de socializare? Dacă da, pe care le folosești cel mai des?
• Facebook
• Instagram
• TikTok
• Twitter/X
• altă rețea: __________
II. Siguranța digitală și comportamente online
5. Ai primit vreodată mesaje suspecte (spam, linkuri necunoscute, persoane necunoscute care insistă să vorbească)?
• da, frecvent
• da, uneori
• niciodată
6. Ai învățat la școală despre siguranța online și protecția datelor personale?
• da, în mod organizat
• doar ocazional
• nu, niciodată
7. Cât de atent ești atunci când postezi fotografii sau informații personale pe internet?
• foarte atent
• uneori atent
• nu mă gândesc la asta
III. Echilibrul între online și offline
8. Ți se întâmplă să pierzi ore de somn din cauza timpului petrecut online?
• da, des
• uneori
• rar
• niciodată
9. Comparând timpul petrecut online cu cel petrecut față în față cu prietenii, cum este balanța pentru tine?
• mult mai mult online
• aproximativ egal
• mai mult față în față
• nu am prieteni reali
IV. Utilizarea tehnologiei și a IA în învățare
10. Folosești internetul sau aplicații digitale pentru a învăța la școală?
• da, foarte des
• uneori
• rar
• niciodată
11. Ai folosit vreodată aplicații de inteligență artificială (ex. ChatGPT, Copilot, Photomath) pentru a rezolva teme sau exerciții la matematică?
• da, frecvent
• da, ocazional
• am încercat o dată sau de două ori
• nu, niciodată
12. Dacă ai folosit aplicații/IA la matematică, în ce scop? (poți alege mai multe răspunsuri)
• pentru rezolvarea exercițiilor pas cu pas
• pentru verificarea răspunsurilor
• pentru explicații suplimentare atunci când nu am înțeles la clasă
• pentru generarea de probleme noi și exerciții
• alt motiv: __________
13. Consideri că aplicațiile de tip IA (ex. ChatGPT, Photomath, Wolfram Alpha) te ajută să înțelegi mai bine matematica sau doar să rezolvi mai repede exercițiile?
• mă ajută să înțeleg mai bine
• mă ajută doar să obțin rezultatul
• ambele
• nu mă ajută deloc
14. Dacă profesorii ar integra mai des aplicații digitale/IA în orele de matematică (ex. simulări, aplicații interactive, exerciții rezolvate cu explicații vizuale), ți-ar fi mai ușor să înveți?
• da, foarte mult
• moderat
• nu ar schimba mare lucru
• nu, ar încurca
15. Ce tip de aplicație digitală ți-ar plăcea să folosești la matematică?
• aplicații de jocuri matematice
• aplicații de rezolvare automată (Photomath, Wolfram)
• platforme educaționale cu exerciții interactive (Khan Academy, Brio, DigitalEdu etc.)
• aplicații de colaborare (Google Classroom, Teams, Moodle)
• altă idee: __________
În urma aplicării chestionarului, am obținut următoarele rezultate sintetice:
- Deținerea dispozitivelor inteligente: 90% au cel puțin un device conectat la internet.
- Rețele sociale folosite zilnic: 75% dintre elevi.
- Utilizarea IA la matematică: 68% au folosit aplicații de tip IA (Photomath, ChatGPT).
- Scopul utilizării IA la matematică: 45% pentru explicații suplimentare, 23% doar pentru răspuns rapid, restul pentru verificare/alte motive.
- Percepția elevilor: 70% consideră că aplicațiile digitale ar face matematica mai accesibilă.
- Efecte negative: 52% recunosc impact asupra somnului și atenției.
Rezultatele arată că, deși elevii de gimnaziu sunt profund conectați la lumea digitală, competențele lor reale de utilizare responsabilă și eficientă a tehnologiei în scop educațional rămân limitate.
Matematica este o disciplină unde aplicațiile digitale pot aduce valoare prin explicații clare, vizualizări interactive și exerciții suplimentare. Totuși, există riscul ca elevii să utilizeze aceste instrumente doar pentru a obține soluții rapide, fără a parcurge procesul de gândire necesar.
Astfel, a fi „nativ digital” nu înseamnă automat a fi „competent digital”. Este nevoie de ghidaj din partea profesorilor și a părinților pentru a transforma tehnologia dintr-o sursă de distragere într-un sprijin real pentru învățare, mai ales în domeniul matematicii.
Bibliografie
1. Guțu, D. (2007). New Media. Editura Tritonic, București.
2. Popescu, C., & Rădulescu, M. (2020). Inteligența artificială și educația matematică în școlile gimnaziale. Revista de Pedagogie, 68(2), 45–58.
3. Bâlă, I., & Marinescu, A. (2021). Aplicațiile digitale în predarea matematicii – studiu de caz în școlile din București. Editura Universitară, București.
4. Coman, C., & Toma, S. (2020). Impactul tehnologiei digitale asupra performanțelor elevilor la matematică. Buletin Științific al Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași, 66(3), 112–128.
5. Rusu, M. (2017). Educația digitală și metodele interactive de predare în școala românească. Editura Polirom, Iași.
6. www.khanacademy.org/math
7. netaddiction.com/internet-addiction-test/