Stresul elevilor în timpul examenelor reprezintă o problemă frecvent întâlnită în sistemul educațional și poate avea efecte negative asupra performanței academice, sănătății mentale și bunăstării generale a elevilor. Pentru a avea un punct de plecare în înțelegerea acestui fenomen, putem porni de la așteptările privind nevoile psihologice de bază – competență, autonomie, relația cu ceilalți – pe care fiecare persoană dorește să și le asigure, indiferent de vârsta pe care o are, observând, reflectând și cautând soluții pentru acestea pe tot parcursul vieții.
Un exemplu de analiză a acestor nevoi psihologice de bazã în mediul școlar este dat de scala de evaluare PNSE – Psychological Need Satisfaction in Exercise Scale – concepută de Wilson, Rogers, Rodgers & Wild (2006), din care selectãm câteva exemple de itemi: pentru competență – „Am încrederea că pot face exerciții dintre cele mai dificile!„: pentru autonomie – „Cred că pot lua decizii în timpul orelor!”; pentru relația cu ceilalți – „Mă simt atașat de colegii mei de clasă deoarece mă acceptă asa cum sunt!”.
Stresul este definit de specialiști ca interacțiunea dintre un subiect și mediul său de viață, aceasta însemnând modul în care o persoană percepe anumite situații care îi sunt impuse și modul în care reacționează la acestea (Lazarus, 1966; Sutherland & Cooper, 2010 s….).
În mediul educativ, stresul este definit ca reacție a unei persoane față de exigențele și sarcinile cărora trebuie să le facă față, precum teste, examene, evaluări, prezentări orale etc.
Această situație determină o persoană care învață să activeze diferite strategii pentru a putea face față respectivelor provocări, astfel încât să-și atingă cu succes obiectivele și să aibă randament în învățare. Diferite studii (Weinman, 1987) iau în considerare următoarele perspective asupra stresului:
- stresul ca stimul – condițiile stresante generează reacții de adaptare a copilului și pot fi datorate unor factori externi (monotonia, izolarea, lucru sub presiunea timpului, căldura, schimbarea bruscă a mediului de viață) sau interni (dorințe, impulsuri) (Cramer & Block, 1998);
- stresul ca răspuns – copilul reactionează prin diferite comportamente, utilizând diferite mecanisme de apărare, observabile încă din perioada prescolară (Cramer & Block, 1998): stresul ca percepție și evaluare a unei situații ce reprezintă o amenințare pentru siguranța proprie, copilul evaluează și compară propriile capacități de a face față stresului cu intensitatea percepută a stresorului, iar diferentele dintre provocările experimentate și încrederea în capacitatea lui de a le face față generează experiența stresului (Alsop & McCaffrey, 1993).
Stresul tinde să apară atunci când simți că cerințele care ți se impun depășesc capacitatea ta de a le îndeplini. Răspunsul la stres este un răspuns fiziologic la un eveniment pe care organismul îl identifică drept un pericol perceput. Se eliberează hormoni de stres, inclusiv adrenalină și cortizol, ce pregătesc corpul pentru respectivul pericol. Un anumit nivel de stres poate fi util, pentru a ne menține concentrarea și pentru a maximiza performanța, însă când emoțiile devin prea intense, creierul intră într-un mod de „luptă-fugă-îngheț” ce poate duce la performanțe mai scăzute.
Fiecare persoană gestionează stresul în felul său și reacționează diferit la stres. Unii au o capacitate mai mare de a face față situațiilor stresante, în timp ce alții devin ușor copleșiți și se pot confrunta cu o variatate de simptome, inclusiv dureri de cap și de stomac, neliniște sau lipsă de concentrare.
Stresul în perioadele de examene – care sunt factorii declanșatori?Nu examenul în sine provoacă neapărat stres, ci convingerea că există un dezechilibru între cerințele de la examen și abilitățile curente ale elevului. Acest decalaj duce la anumite modele de gândire, cum ar fi negativitate și senzație de copleșire.
Factorii declanșatori pentru stresul în perioadele de examene includ:
- simți că nu ești suficient de pregătit pentru examen – nu ai avut suficient timp să înveți, îți este dificil să înțelegi materia respectivă, volum mare de informații pentru examen etc.;
- îți faci griji pentru cum te vei simți și cum te vei descurca în timpul examenului;
- presiuni din partea ta de a obține note mari;
- presiuni mari și așteptări din partea altora, cum ar fi părinții sau profesorii;
- comparații cu cei din jur;
- lipsa unei rutine eficiente de studiu sau studiu ineficient – de exemplu încercarea de a memora fără a înțelege materia, studiul fără pauze, noaptea sau pe ultima sută de metri etc.;
- gândire negativă și autocritică, tendința de a catastrofiza;
- stres suplimentar din alte domenii ale vieții – probleme în familie, probleme relaționale, probleme de sănătate etc.;
- probleme de sănătate mentală, ca depresie, anxietate etc.;
- probleme legate de stilul de viață, ca somn inadecvat, alimentație deficitară, lipsa timpului petrecut în aer liber și sedentarismul, utilizarea de stimulente (de exemplu, cofeină, băuturi energizante).
Ce efecte are stresul în perioada examenelor?
Stresul este rezultatul reacției noastre la evenimente exterioare, nu este neapărat despre evenimentele în sine. Stresul perceput are un impact major asupra bunăstării mentale în rândul elevior. Este important să înțelegem modul în care diferitele surse de stres sunt legate de bunăstarea mentală și care sunt măsurile și modalitățile eficiente de gestionare a stresului.
Nivelurile ridicate de stres legate de performanța academică au un impact negativ asupra sănătății mentale și fizice. În mod ironic, stresul legat de exemene afectează negativ și performanța academică a unui elev. Stresul prelungit sau intens în perioada examenelor poate cauza simptome și efecte atât la nivel fizic, dar și mental și cognitiv.
Simptome și efecte fizice:
- tremur;
- dureri de cap și amețeli;
- dureri și tensiune musculară;
- dureri de stomac, greață, constipație, diaree;
- schimbări ale obiceiurilor alimentare;
- palpitații;
- transpirații intense;
- probleme de somn, insomnii.
Simptome și efecte emoționale și psihologice:
- anxietate, neliniște, îngrijorare excesivă, senzație de copleșire;
- depresie, retragere emoțională;
- schimbări de dispoziție;
- epuizare;
- furie și frustrare;
- iritabilitate;
- îndoială de sine, nesiguranță;
- panică;
- descurajare.
Simptome și efecte cognitiv:
- afectarea puterii de concentrare;
- probleme de memorie;
- afectarea motivației.
Stresul poate face ca sarcinile și subiectele de la examene să pară mult mai greu de rezolvat decât sunt în realitate.
Înțelegerea provocărilor și adoptarea unor strategii eficiente poate ajuta la gestionarea stresului și la obținerea unor rezultate mai bune. Recomandări pentru susținerea și depășirea stresului înainte de examene pentru cadrele didactice.
1. Informarea și comunicarea clară
– Explicați elevilor ce se așteaptă de la ei și care sunt criteriile de evaluare.
– Mențineți o comunicare deschisă pentru a reduce incertitudinea și anxietatea
2. Crearea unui mediu calm și susținător
– Asigurați un ambient liniștit, sigur și încurajator în sala de clasă.
– Încurajați elevii să exprime emoțiile și temerile lor.
3. Stabilirea unor rutine și programe echilibrate
– Ajutați elevii să își organizeze timpul pentru învățare și relaxare.
– Promovați pauze regulate pentru odihnă și activități recreative.
4. Susținerea emoțională
– Oferiți încurajări și recunoaștere pentru eforturile depuse.
5. Promovarea unui stil de viață sănătos
– Încurajați alimentația echilibrată, somnul regulat și activitatea fizică.
– Evitați supraîncărcarea cu informații și stresul excesiv.
6. Colaborarea cu părinții
– Mențineți o comunicare constantă pentru a crea un mediu de sprijin acasă.
– Împărtășiți sfaturi despre cum pot părinții să ajute elevii să gestioneze stresul.
7. Dezvoltarea rezilienței
– Încurajați elevii să vadă examenele ca pe o oportunitate de a-și demonstra cunoștințele, nu ca pe o sursă de eșec.
– Ajutați-i să-și stabilească obiective realiste și să-și gestioneze așteptările