In the context of rapid technological changes and globalization, schools need to help students develop essential skills for the 21st century, such as critical thinking, problem-solving, communication, creativity, and digital literacy. The shift to online education has driven teachers to integrate digital tools and applications into their daily teaching practices. Digital evaluation strategies are interactive, providing continuous feedback and personalized learning experiences. They rely on the teacher’s creativity in selecting digital tools and designing assessments. Online platforms like Google Classroom and Kahoot, along with digital portfolios, enable real-time analysis, personalized reports, and long-term progress tracking. These strategies support formative and summative assessments, optimizing the learning process and fostering self-reflection, while also ensuring student privacy and security.
Keywords: evaluation, online learning, interactive assessment, feedback, digital literacy, personalization,, creative teaching, formative assessment, analysis.
Într-o lume a globalizării și a schimbărilor tehnologice rapide, școlile trebuie să faciliteze și să solicite elevilor să dezvolte abilități actuale, cum ar fi gândirea critică și rezolvarea problemelor, comunicarea, colaborarea, creativitatea și inovarea, pentru a fi bine pregătiți să trăiască și să lucreze în secolul XXI. „A fi alfabetizat în secolul XXI necesită mai mult decât să știi să citești, să scrii și să calculezi. Parteneriatul pentru învățarea secolului al XXI-lea sugerează necesitatea diseminării alfabetizării informației, a alfabetizării critice în domeniul mass-media și a informației, comunicării și alfabetizării tehnologice (TIC) în fiecare disciplină predată în școli. Toate aceste noi alfabetizări sunt necesare pentru a supraviețui și a prospera în secolul XXI. Fără aceste abilități și altele – cum ar fi alfabetizarea vizuală, alfabetizarea multimedia și alfabetizarea culturală – studenții noștri nu se vor putea adapta la schimbările care apar.” [1, p. 18].
Oportunitățile de educație s-au schimbat, îmbrăcând forme variate și diverse. Am ajuns într-un punct în care nimeni nu se aștepta că vom ajunge, atât de rapid. Schimbarea ne-a modelat atât gândirea cât și activitățile.
Transferarea activităților de învățare exclusiv în mediul online, a provocat profesorii să acceseze aplicațiile deja existente, dar puțin integrate în activitatea didactică zilnică, să găsească soluții optime pentru a continua procesul didactic într-o nouă formă, adecvată momentului și beneficiarilor direcți ai educației, elevii.
Conceptul de strategie digitală nu este un concept nou, însă nu a fost suficient explorat și valorificat în experiențele de învățare. Din experiența ultimilor ani școlari, putem constata o îmbunătățire a utilizării mijloacelor digitale în evaluare la toate disciplinele chiar și în secvențe de lecție în care nu ne-am fi imaginat.
Strategiile digitale presupun pe de-o parte existența unor competențe digitale necesare folosirii aplicațiilor și dispozitivelor atât de către profesori cât și de către elevi, a dispozitivelor necesare pentru a organiza și accesa activitatea și existența unei conexiuni continue și de calitate.
Strategia digitală utilizată în practica evaluării trebuie să fie interactivă, prin conținut (întrebări scurte, simulări). Interactivitatea și interconectarea sunt cheia succesului într-o evaluare de calitate generând rezultate eficiente. Tehnologia are potențialul enorm de a le permite elevilor să învețe în moduri variate.
Evaluarea online cuprinde o mare varietate de oferte, reconfigurate și îmbunătățite. Rolul evaluării digitale se concentrează pe modul în care elevii vor fi susținuți să obțină rezultatele așteptate, pe feedback permanent, pe realizarea unei evaluări formative de calitate, rezultatele învățării fiind privite prin prisma întregului progres. Evaluarea digitală se bazează pe creativitatea profesorului de a alege și proiecta activități variate, care răspund nevoilor elevilor de individualizare și personalizare.
Instrumentul de evaluare „este parte integrantă a metodei, fiind cel care concretizează la nivel de produs opţiunea metodologică a profesorului pentru testarea performanţelor elevului într-o situaţie educaţională bine definită” [2, p. 47].
Proiectarea și realizarea resurselor pentru evaluarea digitală a devenit esențială în situația actuală, atât la nivel național, cât și la nivel global. O dată cu obligativitatea desfășurării activității didactice online, utilizarea acestui tip de evaluare a devenit o necesitate.
Pentru o proiectare eficientă a evaluării digitale, este necesar ca profesorii să manifeste gândire creativă, viziune flexibilă atât în selectarea instrumentelor și aplicațiilor digitale, cât și în formularea obiectivelor care vor fi realizate de către elevi.
Profesorii trebuie să creeze noi conținuturi folosind platformele și instrumentele digitale pentru a-i sprijini pe elevi în procesul de evaluare și pentru a se asigura că elevii folosesc în mod corect și activ tehnologiile digitale.
În sprijinul desfășurării activităților online, UNESCO a elaborat și diseminat o listă de recomandări generale, valabile la nivelul oricărei de instituții de învățământ, ”ce presupune:
- Alegerea celor mai relevante instrumente digitale/online (în funcție de contextul local și competențele digitale ale profesorilor și elevilor).
- Dozarea învățării la distanță în mod sincron, ținând cont de nivelul de vârstă al elevilor (pentru a evita supraîncărcarea cognitivă a acestora). De exemplu, putem reduce timpul petrecut sincron la jumătate de oră cu timp alocat pentru învățarea asincronă după- amiază, sau să regândim întreg orarul școlii reducându-se numărul de discipline distincte zilnice la maxim 3. Cât timp se recomandă pentru sesiunile online sincrone zilnice: 1-1,5h pentru învățământul primar, 2-2,5h pentru învățământul gimnazial și 3 h la nivel liceal.
- Protejarea confidențialității și securității datelor elevilor.
- Planificarea activităților didactice desfășurate online într-un mod unitar – condiții de desfășurare, tematică (subiecte noi sau se aprofundează cele predate anterior), în funcție de situație, nivelul studiilor, nevoile elevilor și disponibilitatea părinților.
- Crearea și utilizarea resurselor digitale pentru evaluarea formativă, sumativă și feedback.
- Oferirea de sprijin profesorilor și părinților cu privire la utilizarea instrumentelor digitale (sesiuni de instruire pentru profesori și părinți).
- Stabilirea și comunicarea de reguli pentru învățarea la distanță, monitorizând constant progresul elevilor” [3, p. 79].
Proiectarea unei evaluări digitale de calitate, ține cont de posibilitățile de documentare online, fiind flexibilă, adaptată la nevoile elevului, oferind elevului libertatea de a alege modul de prezentare, instrumentul preferat pentru a crea și prezenta produsele activității sau rezultatele învățării. Se pot propune pentru evaluare probleme din viața reală, de la nivel local sau global, rezultate pe care să le comunice în sfera lui de interes, pentru care elevul are nevoie de investigare, reflectare, colaborare.
După realizarea unei clase virtuale cu elevii pe platforma aleasă de școala unde activează, profesorul va proiecta și dezvolta cu elevii și părinții lor o comunicare bazată pe interacțiune constantă, deschisă, regulată și consistentă. Păstrarea unei relații vii cu elevii, asigură dezvoltarea unei relații sociale între elevi și între profesor și elevi.
Elevii vor fi informați cu privire la conținuturile învățării, care vor fi evaluate, cu privire la rezultatele care sunt așteptate, vor primi permanent feedback după fiecare etapă a învățării, vor putea pune întrebări, vor putea iniția discuții pe subiectele la care necesită lămuriri suplimentare.
Evaluarea digitală are ca scop învățarea, îmbunătățirea și optimizarea învățării. De asemenea ea conduce elevii către autoevaluare și oferă o modalitate interactivă de autoreflecție, mediată de mijloace interactive.
Există o mare varietate de aplicații și instrumente online pentru evaluarea formativă și sumativă. Instrumentele și aplicațiile online folosite trebuie să răspundă obiectivelor propuse, să fie adecvate vârstei elevilor și să urmărească realizarea competențelor.
Strategiile digitale aplicate în practica evaluării sunt esențiale în eficientizarea și optimizarea acestui proces de analiză, creare de itemi, interpretarea datelor obținute și oferirea unui feedback în timp real. Astfel fie că ne referim la o evaluare continuă, utilizând platforme ca Google Classroom, fie la o evaluare inteligentă automată, prin aplicații ca Kahoot, Quizzlet, implementarea acestor algoritmi oferă avantajul analizei răspunsurilor generate rapid și oferirea unui raport personalizat, care va ajuta la ajustarea strategiei pentru obținerea de noi performanțe. Aceste strategii oferă de asemeni avantajul de a identifica, în același timp, punctele tari și punctele slabe, detalii despre interacțiunile elevilor cu diferitele sarcini de lucru, evaluarea abilităților de lucru și asigurarea confidențialității.
De asemenea, există strategii care folosesc instrumente digitale care permit evaluarea progresului elevului pe o perioadă mai lungă de timp. Folosind evaluarea prin portofolii digitale, se obține stocarea și analizarea proiectelor și temelor, oferind rapoarte integrate și complete despre dezvoltarea performanțelor și gamificarea evaluării, oferirea unui feedback atractiv și motivant.
Portofoliul digital este reprezentat de un set de lucrări, realizate de elev, care reflectă competențele și abilitățile elevului, fiind dovezi concrete ale muncii sale.
Ținând cont de faptul că notele sau calificativele nu reflectă modul de gândire, interesele elevilor, portofoliul digital cuprinde și ilustrează străduința în procesul de învățare și abilitățile reale ale elevilor.
Portofoliul digital poartă în el originalitatea și creativitatea elevului. El poate include imagini, înregistrări video, desene, texte, materiale realizate pe anumite teme, diferite elemente ale învățării, grupate pe domenii de interes.
Portofoliul digital cuprinde o colecție de produse realizate de elev, dovada competențelor dobândite de elev pe parcursul unei perioade de timp. Pe lângă rolul de evaluare, portofoliul digital îi ajută pe elevi să își monitorizeze activitatea de învățare; de asemenea îi ajută pe elevi să își îmbunătățească performanțele și să selecteze acele conținuturi care îi reprezintă. Pe măsură ce înțeleg importanța portofoliului, elevii care au dezvoltat încă de mici simțul proprietății, vor fi atrași spre realizarea unor lucrări care să demonstreze exigențele și performanțele lor.
La început, elevii vor realiza lucrări rudimentare, presupunând doar inserarea de materiale separate, însă portofoliul responsabilizează și motivează elevul la o activitate de calitate, riguroasă.
Avantajele portofoliului digital sunt surprinse în capacitate mare de stocare a datelor și demonstrarea abilităților ecologice prin economie de foi.
Portofoliul stimulează creativitatea elevilor, implicarea directă și personală în realizarea lui duce la creșterea motivației și a determinării, elevii putând să își pună amprenta în realizarea lui.
De-a lungul anului școlar, dată fiind situația pandemică, elevii au adunat multe materiale pe care le-au concretizat într-un portofoliu digital. În platforma Classroom, fiecare elev are documentele încărcate, reprezentând activitatea personală. Pornind de la obiective clare, elevii au creat și selectat conținuturi, prezentări în urma unor experimente, creații proprii.
Portofoliul digital evidențiază munca elevului, în ansamblu, nefiind condiționat de timp sau de mijloacele logistice. El arată cum a învățat elevul și procesul care a dus la acest rezultat.
Bibliografie
1. Spector, J. Michael Dirk Ifenthaler Demetrios G. Sampson, Pedro Isaías, (2014), Competencies in Teaching, Learning and Educational Leadership in the Digital Age, Papers from CELDA.
2. Stoica, A., (coord.) (2001). Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori. Bucureşti: Editura ProGnosis.
3. Grosseck Gabriela, Crăciun Dana, (2020), Ghid practic de resurse educaționale și digitale pentru instruire online, Timișoara: Editura Universității de Vest
Autor
Ligia Stan
profesor învățământ primar la Școala Gimnazială Nr. 49, București
doctorand UPS ”Ion Creangă”, Chișinău