Stimularea creativității elevilor din ciclul primar prin utilizarea tehnicii brainwriting (brainstorming scris). Experiment didactic

Obiectivul cercetării noastre a constat în demonstrarea eficacității tehnicilor de antrenare a creativității (prin utilizarea brainwriting-ului) în îmbunătățirea calității producțiilor literare ale elevilor din ciclul primar.

Variabilele cercetării:
a)   variabila independentă – aplicarea tehnicii de brainwriting (B.W.) în antrenarea creativității elevilor, cu două modalități: se aplică tehnica B.W./ nu se aplică tehnica B.W.
b)   variabila dependentă – nivelul creativității elevilor, identificat pe baza acțiunii  de operaționalizare, prin indicatori ai creativității(evidențiată în producții literare): număr de epitete, număr de metafore, număr de comparații, număr de versuri, varietatea semnelor de punctuație și număr de inversiuni.

Ipoteza de cercetare: Există o diferență semnificativă între grupul de elevi cărora li s-a aplicat tehnica „brainwriting” (grupul experimental) și grupul de elevi cărora nu li s-a aplicat această tehnică crupul de control), în sensul că cei dintâi vor avea un nivel de creativitate semnificativ mai mare fată de ceilalți.

Grupe experimentale: două clase a II- a de la Școala „Petru Anghel” comuna Probota jud. Iași, o clasă a II- a de la Școala „Alexandru cel Bun”, Iași și o clasă a II- a de la Şcoala „Funny English”, Iaşi.

Designul experimental

Variabila independentă
Se aplică tehnica – Grup experimental
Nu se aplică tehnică –  Grup martor de control
Elevii au fost împărțiți în două grupe: grupul experimental (36 elevi) și grupul de control(37 elevi). Urmărindu-se ca aceste grupe să fie omogene, se va realiza în prealabil o examinare a calificativelor din catalog, obținute de elevi la disciplina limba română. Se vor distribui aleatoriu elevii pentru crearea a două grupe omogene.

Etapele realizării experimentului:
1. stabilirea scopului, obiectivelor și ipotezei de cercetare
2. investigația teoretică asupra problematicii luate în discuție
3. realizarea experimentului propriu – zis prin urmărirea mai multor pași:
• stabilirea grupului experimental și a celui martor
•  utilizarea metodei B.W. la lotul experimental
• cuantificarea   fiecărui   indicator   operațional   al   variabilei dependente
• alcătuirea bazei de date
•  elaborarea de poezii cu tema primăvara, atât de către elevii din grupul experimental cât și de către cei din lotul martor
• analiza comparativă a produselor activității
•  interpretarea statistică a datelor obținute în urma analizei realizate la nivelul acestor lucrări

Experimentul s-a desfășurat pe parcursul unei singure activități incluse în cadrul  Clubului de creație „ Micii Creatori”. Acesta este inclus în proiectul „ Punți între sat și oraș” –  inițiat de M.E.C. în colaborare cu I.S.J. Iași. Elevii din grupul experimental au primi fiecare în parte câte patru bilețele. A trebuit ca ei să rezolve câte o sarcină, scrisă pe câte un bilet. Cele patru sarcini primite au fost:  să scrie un cuvânt care denumește o ființă, să scrie un cuvânt care exprimă o acțiune, să scrie un cuvânt care denumește un fenomen/element al naturii, să scrie un cuvânt care exprimă o însușire.

După rezolvarea fiecărei sarcini în parte de către elevi, bilețelele s-au strâng într-un săculeț pe care a fost scris categoria de cuvinte cerută. Astfel, la sfârșitul activității, pe catedră se aflau patru săculețe pe care scrie: ființe, acțiuni, fenomene ale naturii, însușiri. Fiecare din cei 36 elevi participanți la experiment a primi, ulterior, o nouă sarcină: să extragă din fiecare săculeț câte un bilețel, să citească cuvântul găsit pe acesta și să alcătuiască apoi, cu voce tare, câte o propoziție cu toate cele patru cuvinte. Se accepta folosirea cuvintelor de legătură în alcătuirea propozițiilor (în, pe, cu, la). Dacă unii dintre elevi nu au reușit să alcătuiască o propoziție doar cu cele patru cuvinte, aveau posibilitatea să adauge acestora și altele(dar nu mai mult de două), putând forma inclusiv fraze.

În cazul în care, la citirea bilețelelor, un elev observa că un bilet este gol (o sarcină nu a fost  îndeplinită sau a fost rezolvată greșit), acesta rezolva mai întâi sarcina colegului său (au putut interveni și ceilalți elevi sau chiar doamna învățătoare) și apoi alcătuia propoziția sa. Astfel, cei care nu au știut să rezolve sarcinile primite nu au fost deconspirați și criticați pentru greșeala lor, deoarece activitatea de completare a biletelor se desfășoară sub anonimat. Acest lucru, specificat înainte de începerea activității, i-a determinat să nu se  simtă constrânși în a-și exprima liberi ideile. Cu toate că nu au fost  criticați pentru greșelile lor, feedback-ul s-a produce prin corectarea acestora de către ceilalți colegi.

Pentru a nu-i inhiba, cei aflați în fața clasei nu  aveau un timp limită bine stabilit, având posibilitatea să treacă la loc în bancă și să se gândească la sarcină, iar în locul lor  urmau ceilalți colegi. Cel trecut în bancă ridica mâna când era gata să răspundă. După desfășurarea acestui experiment, a doua zi, atât elevii din lotul experimental cât și cei din lotul de control au primit ca sarcină să alcătuiască o poezie despre anotimpul de primăvară.

Prelucrarea statistică a datelor și interpretarea lor

În vederea demonstrării eficacității tehnicii B.W, în antrenarea creativității elevilor, am utilizat testul „T-student” pentru eșantioane independente. Prin aplicarea acestui test am  urmărit să verific dacă există o diferență semnificativă între un grup de elevi cărora li s-a aplicat tehnica mai sus precizată ( grupul experimental) și un grup de elevi cărora nu li s-a aplicat această tehnică ( grupul de control). Am analizat nivelul creativității elevilor din cele două loturi prin prisma producțiilor lor literare. Pentru a putea afirma că o producție literară este mai valoroasă din punct de vedere al nivelului creativității elevului care a elaborat-o, decât o alta, a fost nevoie de o operaționalizare. Am elaborat, în acest sens, o serie de indicatori ai creativității, care au vizat: numărul de epitete, numărul de metafore, numărul de comparații, numărul de inversiuni, numărul de versuri și varietatea semnelor de punctuație.

În  urma  aplicării  testului   și   a  prelucrării   statistice  a  rezultatelor, am  ajuns  la următoarele concluzii:

1. Există o diferență semnificativă între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește numărul de epitete inserate în creațiile lor literare (t (69) = -3,40; p <0,05);
2. Nu există o diferență semnificativă între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește numărul de metafore prezente în creațiile elevilor (t (69) =-l,49; p>0,05);
3. Nu există o diferență semnificativă între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește numărul de comparații utilizate în creațiile elevilor (t (69) = -l,41; p>0,05);
4. Există o diferență semnificativă între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește numărul de inversiuni inserate în creațiile elevilor (t (69) = -2,35; p<0,05);
5. Există o diferență semnificativă între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește numărul de versuri ce compun producțiile literare ale elevilor (t (69) = -3,68; p<0,05);
6. Există o diferență semnificativă între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește varietatea de semne de punctuație utilizate de elevi în creațiile lor (t (69) = -1,94; p<0,05);
7. Există o diferență semnificativă între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește numărul de epitete inserate în creațiile lor literare (t (69) = -3,40; p <0,05);
8. Nu există o diferență semnificativă între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește numărul de metafore prezente în creațiile elevilor (t (69) =-l,49;p>0,05);
9. Nu există o diferență semnificativă între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește numărul de comparații utilizate în creațiile elevilor (t (69) = -l,41;p>0,05);
10. Există o diferență semnificativă între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește numărul de inversiuni inserate în creațiile elevilor (t (69) = -2,35; p<0,05);
11. Există o diferență semnificativă între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește numărul de versuri ce compun producțiile literare ale elevilor (t (69) = -3,68; p<0,05);
12. Există o diferență semnificativă între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește varietatea de semne de punctuație utilizate de elevi în creațiile lor (t (69) = -1,94; p<0,05);

Privite în ansamblu, concluziile trase în urma interpretării statistice a rezultatelor conduc la ipoteza potrivit căreia tehnica B.W. își aduce aportul îndeosebi din punct de vedere cantitativ. Acest fapt e evidențiat de numărul vizibil mai mare de versuri care compun creațiile literare ale elevilor cărora li s-a aplicat tehnica, comparativ cu a celor din lotul de control. Ca urmare a acestei observații, se poate afirma că tehnica stimulează elevii să-și exprime gândurile, sentimentele, ideile, visurile, prin intermediul poeziei. Exercițiul de găsire a unor cuvinte care să denumească categorii cerute, precum și cel   de asociere a diferitelor cuvinte cu scopul de a alcătui propoziții își aduce, cu siguranță, aportul în ceea ce privește productivitatea (creativitatea gândirii).

Analizate din punct de vedere calitativ creațiile elaborate de elevilor, se desprind mai multe ipoteze. Astfel, numărul de epitete și de inversiuni utilizate de elevii în creațiile lor, după desfășurarea experimentului, este mai mare în cazul celor din grupul experimental decât în cazul celor din lotul martor. In antiteză cu acestea, numărul de metafore și numărul de comparații înregistrează o creștere ușoară în cadrul creațiilor elevilor din lotul experimental, nesemnificativă însă, în așa măsură  încât să se poată afirma că B.W -ui își aduce vreun aport în acest sens.

Nu am plecat în cercetare de la premisa că ipoteza se va demonstra din prisma tuturor variabilele enunțate și acest lucru s-a și întâmplat. Ca urmare, am obținut o diferență semnificativă între grupul experimental și cel de control doar în cazul a patru indicatori operaționali din totalul de șase. Aceste rezultate conduc la concluzia că utilizarea tehnicii B.W. își aduce un aport considerabil în stimularea creativității elevilor, din prisma producțiilor literare ale acestora.

 

prof. Ana-Maria Rotaru

Școala Gimnazială Alexandru cel Bun, Iași (Iaşi) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/ana.rotaru

Articole asemănătoare