Predarea utilizand metodele activ-participative în învățământul primar

Lumea  se află într-o continuă evoluție, astfel că și învățământul trebuie să țină pasul cu aceasta, iar noi, cadrele didactice, trebuie să ținem pasul  cu copiii din ziua de azi care sunt dornici de a cunoaște cât mai multe, cât mai repede, iar accesul la informație este destul de accesibil datorită existenței internetului și a rapidității cu care informația circulă.

Astăzi, când şcoala trebuie să răspundă exigenţelor contemporaneităţii, la nivelul ciclului primar se conturează dezvoltarea unei noi abordări educaţionale. Este vorba de o abordare care determină organizarea şi trăirea unor experienţe de învăţare ţinând seama de cerinţele viitorului şi de necesitatea producerii unor schimbări dorite în comportamentul copilului de astăzi, o abordare care încearcă o îmbinare suplă a ideilor pedagogiilor alternative moderne, cu ideile pedagogiei tradiţionale autohtone, este vorba de interactivitatea activităților de învățare.
În societatea actuală se înregistrează un puternic proces evolutiv care obligă toate categoriile sociale să țină pasul, inclusiv educația. Ne aflăm în era tehnologiei și a informației rapide, iar nevoile și cerințele copiilor ne pretind o schimbare radicală  a modului de abordare a activității didactice și procesului instructiv în sine.  În acest context este nevoie ca şi școala să se reorganizeze, prezentând structuri, mecanisme şi servicii modernizate sau noi, pe care să le poată oferi la standardele necesare noilor roluri şi responsabilităţi care i se atribuie.

Metodele interactive de grup acţionează asupra modului de gândire şi de manifestare a şcolarului. Prin aplicarea lor, metodele interactive îşi exercită capacitatea de a selecta informaţii, de a comunica idei şi deprind comportamente de învăţare necesare în viaţa de şcolar şi de adult.

Folosind metodele interactive, acestea aduc o notă de noutate, de dinamism și plăcere în a învăța, copilul devine efectiv propriul său formator descoperind o nouă experiență  interrelaționând, căpătând astfel încredere în capacitățile individuale precum și în cele ale grupului.

O influenţă semnificativă asupra educării sau mai bine spus asupra dezvoltării armonioase a personalităţii umane la vârsta școlară o are modul în care cadrul didactic reușește să transmită informația elevilor. Nevoia copilului de a cunoaște cât mai multe, curiozitatea  pentru tot ceea ce îl înconjoară, dorinţa acestuia de a cerceta lucrurile care îi stârnesc un minim de interes precum și capacitatea sa de asimilare a unei mari cantităţi de cunoştinţe, au constituit pentru mine un punct de plecare în alegerea acestei teme.

Metodele și tehnicile interactive pot influența și facilita însușirea  unor noțiuni noi într-o formă nouă și atractivă, dar pot de asemenea  crește randamentul școlar. Fiecare copil există un potenţial care, dacă este stimulat și antrenat,  poate fi valorificat, concretizat, obiectivizat  în mai multe domenii ale cunoașterii și care poate determina creșterea nivelului actului instructiv-educativ. Tehnicile de lucru interactive folosite  în cadrul activităţilor sunt îndrăgite de colectivul de copii, obţinând o participare mai mare din partea lor, că pot dezvolta copiilor spiritul de observaţie, atenţia, operaţiile gândirii şi mai ales gândirea logică, creatoare, interpretarea personală în funcţie de volumul de cunoştinţe acumulate în experienţa de viaţă a fiecărui copil, le educă  răbdarea şi perseverenţa și totodată ajută la obținerea unor rezultate îmbucurătoare la învățătură.

Metodele au fost alese și folosite într-un şir de activităţi, combinate în aşa fel încât să capteze şi să stimuleze interesul, copiii au călătorit într-o lume a cunoaşterii, în care au întâlnit probleme, dificultăţi din viaţa reală, locuri despre care au auzit sau nu, plante şi animale deosebite pe care au fost încântaţi să le descopere și să le asimileze într-o manieră plăcută.

Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele stârnesc interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mult mai activă. Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea elevului în stăpânul propriei transformări şi formări. Ele au menirea de a fi un instrument important care să permită trecerea din planul „design-ului instrucţional’’ într-unul complex, al acţiunii de predare. Acestea ridică gradul de interes din partea elevilor în ceea ce priveşte participarea activă la lecţie, stimulând elevii în realizarea conţinuturilor şi aplicarea lor în viaţa reală.

Domeniul în care învăţătorul are o deplină libertate de alegere, selectare, inovare este cel al metodelor de învăţământ, al mijloacelor didactice şi al formelor de organizare a activităţii de predare-învăţare. Învăţătorul trebuie să fie capabil de a utiliza o anumită metodă modernă activizatoare la o anumită lecţie şi la momentul potrivit din cadrul orei, urmărind participarea activă a elevilor pe parcursul întregii lecţii. Pentru aceasta, cadrul didactic trebuie să deţină competenţe cognitive, dar şi metodologice.

În ultimii ani au apărut multe studii, s-au derulat cercetări care au pus în evidenţă superioritatea metodelor activ-participative în raport cu cele expozitive care îl transformau pe elev într-un receptor pasiv. Metodele şi procedeele interactive îl determină pe elev să se implice activ în redescoperirea cunoştinţelor, să analizeze, să compare, să argumenteze, să rezolve situaţii problematice. S-a constatat că implicarea activă a elevilor în procesul predării-învăţării are consecinţe directe atât în planul dezvoltării proceselor intelectuale (gândirea creatoare, operativitatea gândirii, analiza, sinteza, generalizarea, spiritul de observaţie, imaginaţia, memoria logică), precum şi al celor motivaţional- afectiv-volitive (motivaţia intrinsecă, calităţile voinţei, emoţii superioare, intelectuale) cu rezultate evidente în creșterea randamentului școlar.

Totodată avem în vedere valenţele activ-participative în planul formării şi dezvoltării unor capacităţi şi competenţe de comunicare şi relaţionare psihosociale (sociabilitatea, spiritul de echipă, inteligenţa emoţională, capacităţi de autocunoaştere şi autoevaluare).

Astfel că introducerea și utilizarea metodelor activ-participative în procesul instructiv-educativ este o necesitate și mai ales o temă de actualitate a cărei eficiență voi incerca să o evidențiez in capitolele ce urmează, lucrarea vrând a fi şi o invitaţie la meditaţie şi sensibilizare a cadrelor didactice în ceea ce priveşte importanţa și eficiența formativă a metodelor moderne interactive de predare-învăţare în procesul instructiv-educativ.

Accesări: 946

Articole asemănătoare