Abilitățile dezvoltate, cunoștințele acumulate și exemplele de bune practici din cadrul activităților de dezvoltare profesională din proiectul Erasmus+ „Supporting teachers in implementing leadership (STIL)” contribuie la crearea unui mediu modern, mai prietenos, mai dinamic în care să fie antrenați și elevii, principalii beneficiarii ai actului educațional.
În perioada septembrie 2021 – noiembrie 2022, la Școala Gimnazială „Otilia Cazimir” din Iași se desfășoară proiectul Erasmus+ „Supporting teachers in implementing leadership (STIL)”, cod acțiune: KA121SCH, nr. proiectului: 2021-1-RO01-KA121-SCH-000007287.
Proiectul vine în întâmpinarea nevoilor aflate în urma analizei rezultatelor și atitudinilor elevilor care a constatat, la nivelul școlii, o scădere a frecvenței școlare în perioada 14.09.2020 -14.10.2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului școlar 2019-2020, drept urmare proiectul Erasmus+ are ca scop sprijinirea profesorilor școlii în vederea formării și aplicării competențelor de leadership distribuit în activitatea didactică. Acesta implică ideea de îmbunătățire a procesului de predare – învățare în urma participării la 5 fluxuri de activități de job-shadowing și cursuri structurate în locații precum Cehia, Malta, Spania.
Ca urmare a participării în cadrul acestor mobilități, profesorii au realizat diseminări personale și la nivelul unității de învățământ, planuri de activități didactice ce vor fi aplicate la clasă și programe noi de opțional, care să vină în întâmpinarea nevoilor identificate.
Obiectivele proiectului urmăresc creșterea numărului elevilor implicați activ în cadrul orelor de curs și diversificarea ofertei educaționale a școlii cu discipline opționale bazate pe abordări inovative.
În perioada 07.05 – 12.05.2020 s-a desfășurat ultimul flux, sub formă de curs structurat care a avut loc în St. Julian᾿s, Malta, la care au participat două cadre didactice. Formarea s-a desfășurat cu sprijinul Asociației Dominou și EDU2GROW Portugalia.Programul celor cinci zile de curs a fost dinamic și bogat în resurse.
Prima zi de curs a avut ca temă jocuri de team building, tipuri de comunicare (asertivă, agresivă, pasivă), modalități de adaptare a comunicării la diferite grupe de vârstă, jocuri pentru îmbunătățirea comunicării, comunicarea non-verbală în mediul de lucru și în clasă. Zilele 2 și 3 au avut ca temă grupurile dinamice: dinamica intra- și intergrup, instrumente de lucru cu grupuri și activități de formare a grupului, lucrul cu părțile interesante, evaluare intermediară. Ultimele zile de curs au avut ca temă metodele de educație (formală, non-formală, informală), vizită de studiu la diferite instituții locale, diseminarea proiectelor europene anterioare, metode creative pentru educația în aer liber, planificarea activităților de diseminare valorificând experiențele și informațiile asimilate la curs, evaluarea și ceremonia de acordare a certificatelor.
Motivația elevilor este principalul aspect urmărit în cadrul proiectului, drept urmare pentru îmbunătățirea acesteia este nevoie de o dezvoltarea a competențelor pentru aplicarea educației non-formale în diferite medii prin adaptarea diferitor activități, tehnici, utilizarea unor noi metode descoperite în cadrul cursurilor urmate.
În cadrul cursului „Spice Up formal education”, formatorii au acordat un loc important stabilirii unei adevărate coeziuni a grupului pentru a permite fiecărui participant să-și găsească locul și să creeze legături pentru a beneficia de formare. Pentru aceasta participanții sunt invitați să participe la jocul „scaunele muzicale”. Spre deosebire de jocul copilăriei noastre, scopul aici a fost să ne asigurăm că TOȚI jucătorii se pot așeza până când rămâne doar unul sau două scaune.
Cursul a fost structurat astfel încât a permis descoperirea unui număr mare de activități care permit crearea unei dinamici de grup prin diverse forme de colaborare. De asemenea, s-a pus accentul pe „jocuri energizante” care permit elevilor să fie mai puțin statici. Punerea în mișcare le permite să-și folosească, să își canalizeze energia și să-și recapete concentrarea. Concentrarea începe în afara clasei, drept urmare cadrelor didactice le revine misiunea de a găsi soluții pentru organizarea unor pauze active în timpul orei sau în pauza dintre ore. Acest lucru poate implica amenajarea de curse sau jocuri de șotron pe coridoare sau în curtea școlii.
Mișcarea în sala de clasă îmbunătățește atenția, dar și învățarea. Participanții au propus activități de învățare într-un mod distractiv, punând cursanții în mișcare. Dintre jocurile propuse: joc ce poate fi denumit „joc limbi materne” și poate fi descris astfel: elevilor li se poate cere să se deplaseze în clasă pentru a distribui cuvinte sau propoziții scrise în limba colegilor lor de clasă; matematică și mișcare: elevilor li se cere să stea în picioare și să ridice brațul drept pentru a valida rezultatul unei operații /răspunsul corespunzător și să ridice brațul stâng atunci când rezultatul este fals; în limba maternă, pentru a lucra memoria, elevul se poate deplasa pentru a verifica concepte, cuvinte, mergând înainte și înapoi după caz.
Un loc extrem de important le este atribuit jocurilor „icebreaking”, jocuri care „sparg gheața” contribuind semnificativ la îmbunătățirea motivației elevilor. Exemple de astfel de jocuri:
- scaunele muzicale;
- coregraful: o persoană este scoasă din sală; ceilalți participanți stau în cerc și își aleg un lider, liderul face mișcări pe care ceilalți participanți trebuie să le repete; cel reîntors trebuie să ghicească liderul;
- ștafeta prezentărilor: se formează perechi și se acordă 5 – 10 min pentru discuții apoi fiecare participant trebuie să-și prezinte coechipierul întregului grup;
- instrumente interactive: utilizare menti-meter, wooclap pentru a vizualiza răspunsuri la întrebările adresate;
- elefantul, peștele, mixerul, mașina de spălat: fiecare termn este asociat cu un gest; persoana din mijloc este trupul, cei din stânga și dreapta sunt urechile; persoana din mijloc este peștele, cei de lângă sunt valurile; persoana din mijloc rotește butoanele deasupra capetelor vecinilor săi, cei din jur reprezintă tamburul mașinii de spălat; cel din mijloc se rotește – odată ce gesturile sunt realizate, cel din mijloc desemnează următorul jucător;
- dans icebreaking- participanții sunt așezați în cerc, în centru o persoană execută mișcări de dans pe care ceilalți trebuie să le reproducă;
- mingea de hârtie: participanții își scriu numele pe o foaie; o mototolesc și o aruncă în sală; fiecare alege o foaie și caută persoana al cărui nume l-a găsit pentru a completa cu informațiile cerute (materie predată, mâncarea preferată, țări vizitate, sport preferat etc.)
- remember me: participanții sunt așesați în cerc; prima persoană se prezintă spunându-și prenumele însoțit de un gest; persoana următoare repetă prenumele și gestul și se prezintă la rândul său;
- Ce crezi despre mine? – fiecare participant scrie câte un compliment pe foi de hârtie pentru două persoane diferite și înmânează foaia persoanelor vizate;
- Curse pe sol;
- Knee slapping: participanții formează un cerc; stând așezați trebuie să bată sincron cu mainile pe genunchii celui din stanga, genunchii lor, genunchii celui din dreapta; ritmul se accelerează treptat;
- 1, 2, 3 – jocul brațelor;
- Nas / ureche – joc de coordonare,
Pentru asigurarea coeziunii grupului și cooperare au fost propuse jocurile: misiune imposibilă – listă cu sarcini pentru lucrul în echipe; pădurea și vizitatorii – joc de coordonare și încredere; pui, casă, cutremur – un participant este puiul, situat în centru; doi participanți reprezintă casa; un participant (fără pereche) are sarcina de a anunța cutremurul, la auzul cuvintelor „puii schimbă casa”; prințesa, dragonul și cavalerul (un altfel de piatră-hârtie-foarfecă); dragonii cu coadă: joc de mișcare și coordonare; lideri și roboți – un lider coordonează doi roboți doar prin atingerea pe umeri, acesta are rolul de a-i face să se întâlnească.
O importanță deosebită s-a acordat și jocurilor care vizează valorile, deoarece acestea diferă de la o persoană la alta, dar și de la o societatea la alta. Jocurile propuse – îndrăgostiții și piratul: Steve și Abigail, piratul Jack și mama fetei – clasare personaje; portretul chinezesc: 5 animale preferate și câte o caracteristică reprezentativă; IKIGAI: sistem de valori (); spațiul personal, joc perechi – au evidențiat sistemele diferite de valori după care se ghidează o persoană sau o întreagă societate.
În ceea ce privește comunicarea, jocurile desfășurate au avut scopul de a evidenția importanța acesteia în cadrul activităților ce presupun lucrul cu alte persoane. Jocurile propuse: „intră în cerc”: câteva persoane încearcă să „pătrundă” în centrul cercului, în timp ce ceilalți participanți se țin de mână; căutarea leacului: două echipe caută un leac având nevoie de același fruct; bariere în comunicare – trei echipe: o echipă încearcă să transmită un mesaj, cei din mijloc blochează pentru ca echipa a treia să nu recepționeze mesajul; pasiv / agresiv / asertiv – joc de rol.
Pe lângă multitudinea de jocuri, au fost furnizate și informații teoretice esențiale pentru activitatea didactică. Acestea au contribuit semnificativ la dezvoltarea personală și profesională a participanților.