Scrierea despre text din perspectiva învățării interactive

Marea diversitatea a experiențelor literare și a formelor de comunicare, interdisciplinaritatea accentuată a textelor pun elevii în fața unor orizonturi de cunoaștere mai apropiate de propria experiență cognitivă și de realitățile lumii contemporane. Este ştiut faptul că, pe lângă diferențele dintre elevi la nivel individual, capacitatea individului de a învăța nu este constantă, ci se modifica de-a lungul timpului; pentru a realiza învățarea centrată pe elev, educatorul trebuie să cunoască foarte bine elevul din toate punctele de vedere(psihic, socio-cultural, comportamental etc.), iar acesta să dorească să devină un partener conștient, informat şi să aibă o contribuție activă la propria sa formare.

Dascălului de astăzi îi revine  misiunea de a pune în practică trecerea, în predare, de la un accent preponderent pe informativ şi reproductiv, la focalizare pe formativ şi pe autonomia elevului în manevrarea cunoştinţelor asimilate.

Programele de limba şi literatura română impun, pe lângă anumite competenţe generale, şi pe cea referitoare la scriere. Rezultat al efortului intelectual propriu, producerea de text contribuie în mare măsură la formarea capacităţilor şi deprinderilor de exprimare fluentă, corectă, coerentă–verbală şi în scris–, la familiarizarea elevilor cu stilurile funcţionale ale limbii române. Formarea competenţei de scriere necesită timp îndelungat şi practică, fie că este vorba despre scrierea funcţională, reflexivă sau imaginativă.

Finalitatea este ca elevul să demonstreze că stăpâneşte procesul de comprehensiune a textului, tehnicile de elaborare ale mesajului scris, dar şi să probeze putere de convingere asupra receptorului.

Pentru a ilustra modul în care putem exersa competenţele specifice comunicării în scris din perspectiva învăţării centrate pe elev, propunem o activitate de scriere ce constă în exerciţii care vizează atât textul ca pretext(prin exersarea transformării textului narativ literar în text epistolar), cât şi „colaborarea” cu textul (prin exersarea exprimării în scris a opiniei). Produsul final al activității propuse constă în redactarea unei scrisori în format electronic, astfel încât elevul să aibă ocazia de a-și exersa și competențele digitale indispensabile oricărui domeniu de activitate  în societatea contemporană. Am ales această abordare a redactării de text epistolar la clasa a IX-a deoarece elevii manifestă o anumită reticenţă în faţa activităţilor de scriere şi nu de puţine ori se poate constata că întâmpină dificultăţi în exprimarea liberă a opiniei personale, devenind conformişti sau reproductivi. Redactarea va presupune câţiva paşi pe care profesorul îi va analiza împreună cu elevii în etapa evocării pentru clarificarea eventualelor nelămuriri: transformarea de text, intervenţia în text prin amplificarea unei secvenţe descriptive, substituirea unor cuvinte/ sintagme prin sinonimele lor din limbajul actual, restrângerea unei secvenţe de tip descriptiv, modificarea timpurilor verbale, exersarea competenţelor de argumentare.

Iată textul-suport, extras din opera literară„Amintiri din copilărie”, cu care elevii sunt deja familiarizaţi:

„Ajungând acolo toamna târziu, m-am aşezat în gazdă la Pavel ciubotarul din uliţa Rădăşenii, unde erau şi ceilalţi tovarăşi ai mei. Catihetul, care făcea ziua noapte şi noaptea zi, jucând stos, rar venea pe la şcoală. Noi, dacă vedeam aşa, ne duceam şi mai rar; dar nebunii ştiu că făceam de-ajuns! Pavel era holtei, şi casa lui destul de încăpătoare: laiţe şi paturi de jur împrejur; lângă sobă, altul, şi toate erau prinse. Iară gazda, robotind zi şi noapte, se proslăvea pe cuptor, între şanuri, calupuri, astrăgaciu, bedreag, dichiciu şi alte custuri tăioase, muşcheŕ, piedecă, hască şi clin, ace, sule, cleşte, pilă, ciocan, ghinţ, piele, aţă, hârbul cucălacan, clei şi tot ce trebuie unui ciubotar.

Cu noi şedea şi Bodrângă, un moşneag fără căpătăi, însă de tot hazul. Pentru puţină mâncare şi câte-oleacă de paşcă de cea de trei ocă la para, slujea toată casa: tăia lemne, aţâţa focul, aducea apă, mătura, ne spunea la poveşti nopţi întregi, şezând cu nasul în tăciuni, şi ne cânta din fluier: Doina, care te umple de fiori, Corăbiasca, Măriuţa, Horodinca, Alivencile, Ţiitura, Ca la uşa cortului, hore şi alte cântece sculăţele ca aceste, de jucam până ce asudau podelele şi ne săreau talpele de la ciubote cu călcâie cu tot, că doar acum o dădusem şi eu pe ciubote. Şi din pricina lui Pepelea de moş Bodrângă, Pavel mai nu le putea dovedi din cârpit;ba şi el, uneori, sărindu-şi din minţi, îşi rupea ciubotele ferfeniţă, jucând împreună cu noi.” (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

După lectura fragmentului, profesorul va antrena elevii într-un dialog orientat spre comprehensiunea textului(contextualizarea în ansamblul operei, explicarea sensului cuvintelor necunoscute etc). În etapa de realizare a sensului, împărţiţi în patru grupe, elevii vor rezolva  sarcinile de lucru propuse în fişele distribuite de profesor:

Grupa I: Adaugă trei detalii la descrierea casei lui Pavel ciubotarul, utilizând cuvintele: poliţă, cofă, ştergare.
Grupa II: Înlocuieşte următoarele cuvinte/ sintagme cu sinonime din limbajul actual: m-am aşezat în gazdă, holteiu, robotind  zi şi noapte, se proslavea, şedea, fără căpătâiu, asudau, o dădusem şi eu pe ciubote, sărindu-şi din minţi.
Grupa III: Găseşte un cuvânt/ sintagmă care să cuprindă, din punct de vedere semantic, toate cuvintele din enumeraţia: „şanuri, calupuri, astrăgaciu, bedreag, dichiciu şi alte custuri tăioase, muşcheŕ, piedecă, hască şi clin, ace, sule, cleşte, pilă, ciocan, ghinţ, piele, aţă, hârbu, cucălacan, clei şi tot ce trebuie unui ciubotar.” Care este rolul acestei enumeraţii în fragmentul citat?
Grupa IV: Rescrie fragmentul de mai sus, utilizând verbele la timpul prezent.

Sarcină de lucru comună: Imaginează-ţi că eşti naratorul fragmentului de mai sus. Prezintă doua motive pentru care ai dori/nu ai dori să locuieşti o săptămână în casa lui Pavel ciubotarul. (răspuns individual pentru fiecare membru al grupei)

Verificarea se va efectua frontal, răspunsurile grupelor pentru prima cerinţă fiind notate pe tablă, în patru coloane. Discuţia va fi dirijată atfel încât elevii să observe efectele pe care modificările operate le au asupra textului. Opiniile personale se vor verifica frontal, prin sondaj. În etapa de reflecţie și extensie, profesorul propune elevilor rescrierea aceluiaşi text în registru epistolar:

„Eşti Nică din opera literară «Amintiri din copilărie» de Ion Creangă şi trebuie să-ţi informezi părinţii despre condiţiile în care locuieşti. Redactează o scrisoare de minimum 15 rânduri, adresată mamei, în care să valorifici conţinutul fragmentului de mai sus.
Notă! În elaborarea scrisorii, ţine cont de următoarele sugestii: utilizează convenţiile specifice stilului epistolar; înlocuieşte cuvintele/ sintagmele m-am aşezat în gazdă, holteiu, robotind zi şi noapte, se proslavea, şedea, fără căpătâiu, asudau, o dădusem şi eu pe ciubote, sărindu-şi din minţi cu sinonimul lor din limbajul actual; utilizează verbele la timpul prezent; adaugă minimum trei detalii în descrierea casei celui care te găzduieşte; contrage enumeraţia subliniată printr-un cuvânt care o echivalează din punctul de vedere al înţelesului; invocă, în finalul scrisorii, două argumente prin care să-ţi justifici satisfacţia/ insatisfacţia (referitoare la condiţiile în care locuieşti, modul în care îţi petreci timpul, atmosfera din locuinţa gazdei).”

Pentru  asigurarea caracterului aplicativ al noilor achiziții, elevii vor fi solicitați să trimită scrisoarea prin poșta electronică, pe adresa de e-mail a profesorului, care va avea astfel posibilitatea de a acorda feedback individual și de a evalua atât competențele specifice disciplinei, cât și competențele digitale, respectiv capacitatea elevilor de a utiliza în mod corespunzător acest tip de corespondență.

Consider că o astfel de abordare permite fixarea unor cunoştinţe de limbă, exersarea competenţelor vizând redactarea de text epistolar, argumentarea unui punct de vedere personal și valorificarea competențelor digitale  atât de cerute în societatea actuală.

În plus, lecţia este centrată pe elevi, solicitându-le atenţia pe tot parcursul derulării secvenţelor didactice în vederea realizării produsului final, care necesită valorificarea soluţiilor propuse de fiecare grupă şi aportul fiecărui elev.

Bibliografie
1. Creangă, Ion, ,,Poveşti. Amintiri. Povestiri”, Editura Cartea Românească, 1989
2. Pamfil, Alina, ,,Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise”, Editura Paralela 45, Piteşti, 2013.
3. Parfene, Constantin, ,,Metodica studierii limbii şi literaturii în şcoală””, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
4. Perspective-Revista de didactica limbii şi literaturii române, Nr. 2(21)2010, Cluj-Napoca.

 

prof. Gabriela Bunduc

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/gabriela.bunduc

Articole asemănătoare