Schimbări posibile la nivelul procesului de învățământ pentru formarea/ dezvoltarea competențelor cheie transpuse în documentele curriculare din Romania

Rezultatele învățării, ca ansambluri de cunoştinţe, abilități şi atitudini care urmează să fie formate tuturor tinerilor, ca instrumente cultural pentru învățarea pe parcursul întregii vieți sunt competențele-cheie, acel pachet transferabil și multifuncţional de cunoştinţe, deprinderi (abilităţi) și atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru incluziune socială și inserţie profesională. Acestea trebuie dezvoltate până la finalizarea educaţiei obligatorii și trebuie să acţioneze ca un fundament pentru învăţarea în continuare, ca parte a învăţării pe parcursul întregii vieţi.

„Orice persoană din lume școlarizată sau nu, experimentează procesul învățării, dar nimeni nu învață încă la nivelul, cu intensitatea și cu viteza necesare pentru a face față complexităților lumii moderne.” Malița, 2020

În țara noastră, transpunerea competenţelor-cheie în politicile curriculare a fost realizată prin abordarea mixtă, în planurile-cadru fiind păstrate disciplinele şcolare clasice, ce corespund principalelor domenii ale cunoaşterii, totodată, introducându-se unele discipline şcolare noi, ce corespund problemelor majore ale societății. Disciplinele școlare ar trebui abordate într-un mod inovator, modern, deschis, astfel încât toate competențele specifice să contribuie la formarea profilului absolventului de învățământ primar.

Competențele-cheie reprezintă iniţiativele europene ce stabilesc jaloane comune în progresia achiziţiei elevilor, indiferent de limba pe care o vorbesc. Din această perspectivă, programele valorifică următoarele documente: Key Competences for Lifelong Learning – a European Reference Framework, Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006, (Recomandarea Parlamentului European vizând competenţele cheie). Din acest document au fost extrase elementele componente ale competenţei de comunicare în limba maternă.  Literary Framework for Teachers, LiFT (Cadrul de referinţă pentru literatură realizat cu sprijin european şi pilotat în 6 ţări membre, printre care şi România), www.literaryframework.eu/, fiind utilizat pentru formularea competenţelor şi a activităţilor de lectură. PIRLS Assessment Framework, timssandpirls.bc.edu/pirls2011/framework.html   – (Studiul internaţional privind progresia competenţelor de lectură la finalul învăţământului primar, la care România participă din 2001 – cu teste în limbile română şi maghiară). Acest document a facilitat dezvoltarea unor competenţe, a unor activităţi de lectură şi structurarea conţinuturilor. The European Language Portfolio (Portofoliul european al limbilor) www.coe.int/t/dg4/linguistic/Portfolio_EN.asp, orientând reflecţia asupra competenţelor de comunicare.

Testele PISA, TIMSS și PIRLS vizează trei domenii principale: citire/lectură, matematică, științe. În urma procesării şi interpretării rezultatelor din testarea principală, se realizează un profil de bază al cunoștințelor şi deprinderilor elevilor testaţi. România se afla în 2019 pe locul 50 în rândul țărilor care au participat la testele PISA, sub media europeană în ceea ce privește performanța elevilor la citire, matematică și științe, iar la testele TIMSS care măsoară nivelul elevilor claselor a IV-a și a VIII-a la matematică și stiință – locul 37.

Unul din punctele slabe ale învățământului general este că, deşi în şcoli se asigură o anumită pregătire teoretică a elevilor, ei nu sunt învăţaţi să aplice în deplină măsură competențele dobândite pentru a acţiona în context reale de viaţă, să elaboreze şi să realizeze proiecte şi programe de dezvoltare personal şi profesională, să-şi afirme drepturile, să-şi conştientizeze interesele, limitele şi nevoile. Se impune astfel o regândire a strategiilor de predare – învățare – evaluare, a modului de aplicare a curriculumului la elevii din ciclul primar.

O primă idee semnificativă care vizează schimbări posibile la disciplinele Comunicare în limba română/Limba și literatura română – îmbunătăţirea competenţelor de comprehensiunea mesajului textului scris, în vederea atenuării unora dintre cauzele care pot genera analfabetismul funcțional și conduce către eșecul școlar. Eficiența strategiilor de citire/ lectură utilizate de către elevi este evaluată prin Evaluările naţionale (EN II, EN IV, EN VI) și au drept referenţial testările internaţionale TIMSS, PIRLS, PISA.

Abordarea curricumului pentru CLR/LLR centrat pe competențe trebuie să aibă în vedere schimbări în predare (schimbarea rolului învățătorului – de la transmițător de informații – în cel de organizator de activități variate, folosirea limbii, a simbolurilor şi a textului în mod interactiv, îmbunătăţirea tehnicilor de lectură ale elevilor prin utilizarea instrumentelor şi suporturilor moderne, adecvate pentru şcolarii mici, inclusiv a software-urilor și a manualelor/ resurselor digitale, disponibilitatea  de a organiza şi reglementa în plan personal propria învăţare, atât individual, cât şi în grup).

Programele școlare în vigoare pentru CLR/LLR sunt explicit formulate și pun accentul pe competențele specifice comunicării în limba maternă, competențe pentru a învăța să înveți, competențe în utilizarea noilor tehnologii informaționale și de comunicație. Procesul educativ  trebuie să se focuseze pe: identificarea și regăsirea informației explicit formulate, formularea de deducții simple pe baza textului citit, interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor, abordarea critică a textului și evaluarea personală a conținutului, structurii, a utilizării limbajului, a perspectivei și a specificului autorului.

O a doua idee semnificativă ce vizează schimbări în abordare, este predarea conceptelor specifice matematicii, cu accent pe rezolvarea de probleme în contexte diferite de viață, astfel încât să formeze gândirea logică și creatoare.

Programele școlare ale disciplinelor Matematică și explorarea mediului și Matematică, în acord cu competențele cheie (competenţe matematice și competențe de bază în ştiinţe şi tehnologii, competența digitală și de a învăța să înveți) pun accent pe formarea unei gândiri logice exprimate printr-un vocabular matematic adecvat şi printr-un sistem de algoritmi de calcul şi de judecată, determinarea unor comportamente practice orientate spre folosirea activă a noţiunilor şi cunoştinţelor acumulate în practica uzuală, depistarea elementelor de afirmare a creativităţii în mânuirea termenilor matematici.

Abordarea predării matematicii în ciclul primar trebuie văzută ca un proces de învăţare cu dublu sens: învăţarea prin rezolvare de probleme, adică prin problematizare şi descoperire și rezolvare de probleme în sensul formării unor deprinderi şi a consolidării unor priceperi de a aplica definiţiile şi teoremele învăţate. Se impun pentru aceasta schimbări în abordarea conţinuturilor (înlocuirea conţinuturilor teoretice cu o varietate de contexte problematice care să dezvolte capacităţile matematice ale elevilor), schimbări în ceea ce se aşteaptă de la elev (aplicarea mecanică a unor algoritmi se va înlocui cu elaborarea şi folosirea de strategii în rezolvarea de probleme), schimbări în predare (rolul învăţătorului să fie acela de organizator de activităţi variate de învăţare pentru toţi copiii, indiferent de nivelul şi  ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia),  schimbări în învăţare (schimbarea accentului de la activităţi de memorare şi repetare la activităţi de explorare-investigare; stimularea atitudinii de cooperare).

O a treia idee semnificativă se referă la disciplinele dezvoltarea personală/educație civică – formarea unei conduite care să implice participarea directă a copilului la propria formare, prin acțiuni de responsabilizare. Având în vedere situația actuală, este imperios necesar să punem accent pe competențele cheie de relaţionare interpersonală (sociale) şi civice, dar și a spiritului de inițiativă și antreprenoriat ce implică transformarea ideilor în acțiune.

În organizarea demersurilor didactice accentul trebuie să cadă pe toate formele  comportamentale care trebuie  dobândite pentru ca un individ să fie capabil să participe  într-un mod eficient şi constructiv  la viaţa socială şi să rezolve conflictele,  dacă e cazul, pe abilităţile interpersonale- necesare pentru interacţiunea efectivă, individual şi în grupuri, participarea activă și democratică la viața socială, pe dezvoltarea creativității, inovației, asumarea riscurilor și conștientizarea valorilor etice și promovarea stării de bine.

O a patra idee semnificativă – învățarea prin descoperire- aduce în prim plan disciplinele Științe -Matematică și explorarea mediului – abordarea curriculumului cu accent pe formarea competențelor cheie de bază în științe şi tehnologii, a învăța să înveți, dar și competența digitală. Accentul trebuie să cadă pe observarea și explicarea lumii, a mediului înconjurător,  pentru a identifica întrebările și pentru a trage concluzii pe bază de date empirice, pe aplicarea acestei cunoașteri și metodologii ca răspuns la dorințele și nevoile umane, pe înțelegerea schimbărilor determinate de activitatea umană precum și responsabilitatea ca cetățean față de acestea.

A cincea idee semnificativă – integrarea artelor în predarea disciplinelor în vederea stimulării creativității – presupune utilizarea transversală a disciplinelor Arte vizuale și abilități practice/ Muzică și mișcare. Programele școlare pun accent pe sensibilizarea şi exprimare culturală prin aprecierea importanței exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor printr-un registru de mijloace care include muzică, artele spectacolului, literatură, arte vizuale. Nu există rețete miraculoase prin care să se poată realiza stimularea creativității elevilor. Încurajarea căutării de nou și frumos în compuneri, desen, activități plastice, etc. și exigența de a nu reproduce textual lecția, ci de a se exprima în cuvinte proprii, sunt mijloace care garantează dezvoltarea originalității, a creativității. Trebuie reorganizat modul de abordare a predării acestor discipline, iar accentul să cadă pe formarea profilului elevului creativ şi dinamic, pe acele trăsături care îi formează capacitatea de a se detaşa de informaţii, de a se mişca liber în sfera cunoştinţelor, manifestând inițiativă şi spirit independent.

Formarea continuă asigură actualizarea şi dezvoltarea competenţelor personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competenţe, în funcţie de tendințele din planul nevoilor de educaţie şi al curriculum-ului educaţional, precum şi în funcţie de exigenţele privind adaptarea competenţelor personalului didactic la schimbările din structurile/procesele de educaţie.

În funcție de complexitatea gradului didactic la cadrul este înscris și de momentul repartizării acestuia  către  un profesor metodist, este necesară consilierea prealabilă pe următoarea problematică: metodica predării disciplinelor specifice, dedicarea pentru activitatea cu copiii, disponibilitatea materialelor didactice necesare, statusul în comunitate,  sprijinul oferit din partea managementului şcolar, relațiile cu părinții și cu comunitatea locală, evoluția în carieră, pentru intercunoaștere și analiza personală de nevoi.  Înainte de susținerea inspecțiilor la clasă este necesară o inventariere a problemelor propuse de candidat pe tema portofoliului cadrului didactic inspectat și asupra aspectelor ce se urmăresc în inspecția școlară la clasă, consemnate în fișa și raportul/procesul verbal de evaluare.  În urma acestei întâlniri  se va asigura feed-back constructiv asupra documentelor de proiectare și suport pentru întocmirea corectă a planurilor de lecții. Va rezulta un portofoliu corect întocmit, conform scrisorii metodice.

După momentul efecturii inspecției, este necesară o discuție de analiză a lecțiilor, cu accent pe secvențele reușite/ aspectelor ce necesită îmbunătățiri, consiliere privind formarea continuă, consiliere pe problematica diferențierii activităților pentru copiii care întâmpină dificultăți în învățare, activitatea extrașcolară, relația cu părinții și cu comunitatea locală. Feed-back-ul va pune accent pe relația competențe-conținuturi-activități de învățare-modalități de evaluare, identificând clișeele metodologice și modalități de prevenire a acestora. Tot în acest moment al consilierii este necesară stabilirea unei bibliografii pentru examenul scris și abordarea unor modele de subiecte pentru examenele naționale de grad. Având în vedere situația actuală, este necesară consilierea și pe problematica utilizării resurselor digitale/ manualelor digitale în procesul de predare-învățare, dar și etapele susținerii în mediul on-line a unei lecții.

Pasiunea, răbdarea, dorința de (auto) perfecționare, precum și dezvoltarea aptitudinilor, inteligenţei, spiritului practice- aplicativ şi spiritului experimental al acestora, starea de bine, reprezintă ingredientele care asigură reușita școlară a cadrului didactic și a elevilor pe care îi îndrumă. Educația are nevoie e o transformare, de o reformă care să pornească de la realitățile lumii contemporane și trebuie să se adapteze noii paradigme în care societatea se dezvoltă, pentru a se face utilă și pentru a pune umărul la construcția viitorului.

Bibliografie
Anatol Gremalschi – Formarea competenţelor-cheie în învăţământul general: Provocări si constrângeri -Studiu de politici educaţionale –  Chişinău, 2015
Un nou Curriculum național pentru învățământul primar şi gimnazial – „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” – CRED – conceptualizări necesare- suport de curs
Ordin nr. 3371/12.03.2013 privind aprobarea planurilor cadru de învățământ pentru învățământul primar și a Metodologiei privind aplicarea Planurilor cadru de învățământ pentru învățământul primar
Ordin nr. 3418/2013 privind aprobarea programelor școlare pentru învățământul primar, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a
Ordin nr. 5003/02.12.2014 privind aprobarea programelor şcolare pentru învățământ primar, clasele a III-a şi a IV-a

 

prof. Ramona Oana Bauer

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/oana.bauer

Articole asemănătoare