Școala noastră, o școală incluzivă

Când a fost inițiat acest proiect Erasmus+ în România, m-am tot gândit ce aș putea eu să fac, ca director adjunct, dacă aș obține fonduri europene. Care sunt informațiile de care am nevoie, ce așteptări aș avea în urma unei astfel de mobilități, și nu în ultimul rând, ce oportunitate ar fi pentru școala pe care o manageriez, care este punctul de plecare, care este scopul instituției și care sunt obiectivele finale realizate?

O altă întrebare a fost: Care sunt aspectele vulnerabile ale școlii și cum aș putea să le îmbunătățesc ?

Am început să gândesc global, dar bineînțeles să acționez local. Mi-am imaginat că sunt o locomotivă cu mai multe vagoane, care pleacă dintr-o gară cu un anumit bagaj, trece prin multe stații și la final ajunge la destinație. Din acest motiv mi-am dat seama că pentru a reuși să creez o dimensiune europeană organizației trebuie ca „locomotiva” (eu), cea care are o funcție de conducere  în școală, să înceapă în primul rând cu aspectele vulnerabile ale funcției manageriale, cu cele ce țin de instruirea personalului didactic, de îmbunătățirea bazei materiale a școlii, astfel încât să fie promovate cu adevărat valorile europene și să ofere o educație incluzivă de calitate. Totul părea simplu, dar cum să fac acest lucru, că…nu aveam nicio idee! Trebuia să învăț de la cineva! Să învăț undeva!

Și iată că ceea ce am gândit împreună cu echipa de scriere a proiectului a primit finanțarea necesară, iar viziunea a devenit foarte rapid misiune. Proiectul implementat de școala noastră, în perioada 01.08.2019 – 31.07.2021, se numește „Educație incluzivă – educație pentru viitor”, este în valoare de 20765 euro,  fiind finanțat de Comisia Europeană, în cadrul Programului Erasmus+, acțiunea cheie 1. Scopul proiectului  a fost dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul educației incluzive.

În primul an de proiect, s-au desfășurat patru mobilități, în cadrul cărora au fost formate 7 cadre didactice și doi directori, iar în cel de-al doilea an, printr-o muncă asiduă, de echipă, am aplicat tehnicile și metodele incluzive dobândite în cadrul cursurilor structurate de formare la care am anticipat.

Viziunea de a avea o școală modernă, incluzivă, în cadrul căreia toți elevii au șanse egale, cu o dotare foarte bună  a bazei materiale, a sălilor de clasă, o instituție modernă, cu  metode și strategiile didactice atractive, a devenit o cerință obligatorie, astfel încât toate acestea să contribuie la îmbunătățirea procesului instructiv-educațiv.

Problematica abandonului și a eșecului școlar, incluziunea elevilor proveniți din medii dezavantajate, defavorizate  este  o realitate complexă a tuturor școlilor. Politicile manageriale au pus înainte pe primul loc,  intervenția post-factum, nu prevenția, au uitat de faptul că trebuie să-i ajutăm pe cei de lângă noi să participe în mod activ și critic la propria formare.

Cu o atentă monitorizare a activităților desfășurate, o centralizare a situației școlare a elevilor care făceau parte din grupul țintă al proiectului, rapoarte lunare, afișaje pe panouri, prezentări în CA, CP, folosirea în lecțiile demonstrative a unor metode dinamice, interactive, inedite pentru colegii care n-au participat la astfel de mobilități, impactul a fost major, acestea reușind să genereze un mediu evolutiv de învățare pentru toți elevii școlii.

Aș putea spune că serviciile furnizate de parcurgerea unui astfel de curs și-au atins ținta, obiectivele urmărite.

Termenii și sintagmele folosite înainte de cadrele didactice din școală, precum „nu au înțeles toți elevii”, „nu știu cum să-i atrag” și-au pierdut semnificația, au devenit parte din cotidianul altor școli.

În mobilitatea din Cehia, Praga, la cursul de formare „Leadership and Management in educațional establishments” am cunoscut sisteme de învățământ diferite, eficiente pentru elevi și profesori, metode de conducere moderne, de  gestionare a conflictelor și a timpului, în cadrul cărora talentul de leadearship este foarte important pentru a reuși să transformi școala într-o organizație modernă.

Abordarea celor mai bune practici în legătură cu managementul instituției învățate la curs au contribuit la conștientizarea tuturor actorilor, la îmbunătățirea abilităților cadrelor didactice, la un feedback pozitiv din partea tuturor. Am înțeles cât de importante sunt condițiile de desfășurare a procesului de învățământ, că o colaborare cu instituțiile locale, județene, naționale și internaționale pot deschide noi orizonturi pentru un învățământ de calitate și o inserție mai ușoară a elevilor noștri pe piața muncii.

„Mănușa” pe care a aruncat-o pandemia școlii românești a fost ușor contracarată de cadrele didactice  din școală, deoarece au știut să împletească  armonios școala tradițională cu metodele moderne învățate în cadrul mobilităților, astfel încât  elevii au făcut progres, a crescut atractivitatea lecțiilor tuturor cadrelor didactice, iar instituția noastră a devenit mai vizibilă pe plan local, județean și național.

S-au realizat foarte multe  diseminări la nivelul școlii și al județului, în diferite articole de specialitate sau cercuri metodice, astfel încât informația a fost împărtășită și celor interesați de o schimbare pozitivă a organizației.

Proiectul Erasmus+ a adus un suflu nou tuturor cadrelor didactice din școală, a schimbat mentalitatea privind modul de predare, de conducere și organizare a unei instituții, a reușit să-i atragă și să-i antreneze pe elevi în cadrul lecțiilor, a reprezentat o variantă pozitivă pentru toți „actorii” procesului instructiv-educativ și a reușit să dea o dimensiune europeană și incluzivă școlii Glodeni.

* * *

Material realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conținutul informației.
 
Autor: director adjunct, prof. Maria-Roberta Anghelescu

 

prof. Maria-Roberta Anghelescu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/maria.anghelescu

Articole asemănătoare