Scenariul didactic în procesul trecerii de la teorie la practică

Scenariul este un termen preluat din dramaturgie și cinematografie iar, în cadrul tehnologiei didactice, semnifică: o prezentare anticipată a firului activității didactice, urmărindu-se, cu strictețe atingerea obiectivelor stabilite în prealabil; un instrument de organizare a demersului didactic și stimularea imaginației, a creativității, a capacității de detaliere anticipativă, a gândirii prospective și a rațiunii.

Pentru realizarea procesului de învățare, pedagogul trebuie să utilizeze principiile didactice pentru a ști cum să ofere informația. Fiecare proces în parte are rolul său bine definit. Primul proces este cel a integrării teoriei cu practica. Profesorul trebuie să ia întreg conținutul teoretic și trebuie să îl raporteze la experiențele posibile sau cel dorite de către subiecții cu care lucrează.

Acest proces de trecere de la teorie la practică trebuie realizat treptat, prin procesări și modelări exemplare, care să îi trimită pe elevi spre situații reale. De asemenea, cel de-al doilea principiu este cel al respectării particularităților de vârstă și individuale, el își găsește fundamentarea psihologică în relația care se instituie între învățare și dezvoltare. Discursul profesorului trebuie să se adapteze în funcție de vârsta pe care o au elevii și trebuie să țină cont de faptul că fiecare individ are o experiența subiectivă. De aceea, se apelează la procesele psihice individuale precum percepția, gândirea, limbajul, inteligența, atenția, memoria, emotivitatea, fiecare proces căpătând un alt contur de la individ la individ. Ca profesor, nu trebuie să realizez o uniformizare a elevilor, ci să le oferi posibilitatea de dezvoltare conform caracteristicilor personale. Cel de-al treilea principiu, cel al accesibilității cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor se află în strânsă legătură cu cel de-al doilea, pe dimensionarea atentă a conținutului învățământului, în consens cu posibilitățile psihice, de vârstă şi individuale ale copiilor.

În rândurile de mai jos, mi-am propus să prezint pașii unui model de proiect la clasa IX-a, care să ilustreze optima relaționare între teorie și practică. Am pornit de la capitolul din programa de Limba și literatura română, despre relația dintre literatură și alte arte, iar tipul lecției este de formare de abilități intelectuale, analiză și interpretare.

Înainte de toate, se pornește de la prezentarea competențelor generale, urmate de cele specifice (cognitive și afective). Se continuă cu strategiile didactice, apoi cu scenariul didactic.

Competențele generale se regăsesc în Programa de Limba și literatura română (în cazul acesta, clasa a IX-a). De exemplu :
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare.
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor tipuri de arte.
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Competențele specifice (regăsite tot în Programă) pot fi de două feluri:

a)     COGNITIVE (de exemplu)
La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
C1 –  să utilizeze adecvat achiziţiile lingvistice noi;
C2 –  să exprime oral și în scris propriile reacţii şi opinii privind operele receptate;
C3 –  să compare ideile şi atitudinile diferite în dezvoltarea aceleiași teme artistice;
C4 – să analizeze componentele structurale și expresive ale operelor artistice studiate;
C5 – să compare limbajele artelor: literatură și muzică.

b)     AFECTIVE (de exemplu)
C1 – Cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul
literaturii și al artelor;
C2 – Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală;
C3 – Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia
în dezvoltarea personală şi pentru îmbogăţirea orizontului cultural;
C4 – Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare.

Strategiile didactice sunt de două tipuri:
1. RESURSE PROCEDURALE:
METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, conversaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire, brainstorming-ul.
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe.
2. RESURSE MATERIALE: caiet, internet, fișe de lucru, tablă, boxe, player.

Timpul se specifică deja de la început, întrucât menține echilibrul senariului didactic. De obicei, e de 50 de minute.

Scenariul didactic poate avea următoarea structură:

I. Organizarea clasei şi verificarea temei. Actualizarea cunoştinţelor acumulate anterior.

Se stabileşte ordinea, se notează absenţele şi se asigură mijloacele necesare  desfăşurării activităţii didactice. Se actualizează cunoștințele din lecția anterioară: Literatura și alte arte: poezie și desen.

Tema: prezentarea colajului creat (de la lecția trecută) – pe grupe de câte doi elevi

II. Anunţarea subiectului lecţiei noi şi a competenţelor vizate: Tema iubirii în literatură și muzică

III. Dirijarea învăţării şi obţinerea performanţelor, asigurarea feed-back-ului:
1. Se ascultă versurile cântecului lui John Bon Jovi, Thank you for loving me.
2. Se citesc versurile acestuia, în engleză și română. – 2 elevi
3. Se citește poezia lui Mihai Eminescu, Vorbește-ncet – 1 elev
4. Se explică termenii necunoscuți și se scriu pe tablă. – frontal
5. Se răspunde la întrebările de pe foaia xerox. – în grupe de câte doi elevi

IV. Asigurarea retenţiei şi a transferului:
1. Se recapitulează, oral, principalele momente ale lecției.
2. Jurnalul de învățare (elevii răspund la întrebările de pe foaia xerox)  – pe grupe

V. Aprecierea şi notarea elevilor, motivarea notelor.

Tema pentru acasă:
Ascultă melodia lui Nicu Alifantis, Decembre, pe versuri de George Bacovia  și compară :
1. Mesajul transmis de textul literar și creația muzicală ;
2. Limbajul utilizat în ambele creații;
3. Exprimarea opiniei proprii despre modul în care aceeași temă se reflectă, diferit sau nu, în ambele opere.

Fișele de lucru sunt utile pentru ca elevii să poată lucra individual, mai ales în absența manualului, pe textele pregătite pentru analiză și comentariu:
1. Citește versurile de mai jos (Vorbește-ncet de Mihai Eminescu), ascultă melodia lui John Bon Jovi (Thank You for Loving Me) și răspunde la următoarele întrebări:
2. Precizează tema textelor și identifică două motive poetice, în fiecare.
3. Numește starea de spirit a eului liric, în ambele texte.
4. Explică folosirea exclamației retorice, în textul melodiei.
5. Explică semnificația versului: Noi vom părăsi lumea de afară.
6. Identifică o metaforă, în ambele texte, și explică semnificația ei.
7. Exprimă-ți opinia, în legătură cu relația dintre melodia cântecului și versurile ei.
8. Identifică o asemănare și o deosebire între o creație literară și una muzicală.

Bibliografie
1. www.academia.edu/35717416/Importan%C8%9Ba_teoretic%C4%83_%C8%99i_practic%C4%83_a_principiilor_didactice_%C3%AEn_eficinetizarea_procesului_de_%C3%AEnv%C4%83%C8%9Bare
2. en.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i
3. oldsite.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c556+++580/
4. https://www.youtube.com/watch?v=_9wKi1keg8g
5. Eminescu, Mihai, Poezii, Editura Emia, 2012

 

prof. Dana Pop

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/dana.pop1

Articole asemănătoare