Consider că utilizarea metodelor activ-participative, cunoscute și ca metode moderne folosite în procesul instructiv-educativ, nu constituie doar o modalitate de a proiecta diferit demersul didactic, de a ne încadra în actualitatea sistemului de învățământ, cât mai ales o modalitate de a activiza și de a responsabiliza elevii în propria dezvoltare, prin ceea ce aceste metode reușesc să dezvolte diferit față de metodele tradiționale în procesul cognitiv al educabililor, iar aici nu amintesc doar dezvoltarea gândirii critice, ci și creativitatea, colaborarea, exprimarea propriei opinii, spiritul de echipă și inițiativa elevilor. Cu siguranță, alături de aceste metode se regăsesc, în fiecare demers didactic proiectat, și metodele tradiționale.
În ceea ce privește aplicabilitatea acestor metode în cadrul disciplinei Limba și literatura română, pot afirma că acestea sunt foarte ușor de adaptat conținuturilor prevăzute în programa școlară, contribuind la dezvoltarea tuturor competențelor-cheie, a competențelor generale și specifice, fiind plăcute elevilor, constituind și modalități prin care se poate promova incluziunea școlară în clasa de elevi, elevii lucrând împreună cu plăcere, acordându-și sprijin reciproc. Prin sarcinile de lucru diferite ale echipelor, rezultatele sunt diverse, opiniile diferite conduc la subiecte noi de discuție, dezvoltându-se în acest fel limbajul elevilor, gândirea critică, concentrarea, capacitatea de argumentare.
De asemenea, prin utilizarea acestor metode, elevii învață să critice constructiv, nu distructiv, ceea ce ajută foarte mult la perceperea diferită a persoanelor și a lucrurilor din jur și la acceptarea diversității culturale, etnice, sociale etc., dar contribuie și la diminuarea absenteismului și la reducerea abandonului școlar, prin atractivitatea și gradul de implicare al elevilor în demersul didactic propriu-zis.
În cadrul disciplinei Limba și literatura română, folosesc cu succes metodele activ-participative în toate cele trei etape: predare-învățare-evaluare. În etapele de predare-învățare, rolul meu, ca profesor, este de îndrumător, de facilitator al învățării, rolul principal revenind elevilor, care, prin sarcinile elaborate de către mine, trebuie să caute răspunsuri, să își activeze gândirea, să colaboreze, să converseze. Cel mai des, în predare-învățare, utilizez metodele: lectura predictivă, jocul didactic, cubul, S.I.N.E.L.G., pălăriile gânditoare, metoda cadranelor, organizatorii grafici, Știu-Vreau să știu-Am învățat, Mozaic, Lotus etc.
Pentru etapa de evaluare, încercând să dezvolt elevilor și capacitatea de autoevaluare și interevaluare, dar și să diminuez factorul de stres care se observă în rândul unor elevi în timpul administrării unui test scris, utilizez metodele: fișa de auto-interevaluare, eseul de cinci minute, Turul Galeriei, Diagrama Venn, portofoliul, proiectul etc.
Am observat pe parcursul activității mele didactice că aceste metode au impact pozitiv asupra elevilor, iar rezultatele acestora au înregistrat în timp un progres școlar.
Bibliografie
Mușata Dacia-Bocoș, Instruirea interactivă, Editura Polirom, Iași, 2013