Societatea actuală se află într-o dinamică permanentă, fapt ce ne provoacă la o continuă reinventare, prin activarea tuturor resurselor interne de care dispunem. O resursă internă valoroasă o reprezintă inteligența emoțională – modul în care învățăm să ne raportăm la situațiile cu care avem de-a face în fiecare zi. Astfel, folosindu-ne inteligența emoțională, putem să găsim calea către propria noastră devenire socială, către succesul personal.
„Tu te vei judeca, atunci pe tine însuţi, spuse regele. E lucrul cel mai greu. A te judeca pe tine este mult mai greu decât a-l judeca pe altul.” (Micul Prinţ, Antoine de Saint-Exupery)
I. Inteligența emoțională. Aspecte generale
Un rol important în atingerea succesului social este reprezentat de modul în care știm să ne folosim inteligența emoțională de care dispunem, lucru care se observă și la nivelul clasei de elevi. Cercetările în domeniu au arătat că, dincolo de abordarea prin excelență a demersurilor curriculare, este necesar, ca prin intermediul activităților didactice, elevii să își însușească și aspecte privind gestionarea corectă și eficientă a emoțiilor în situații diverse, relaționarea socială, construirea încrederii în sine, gestionarea și negocierea conflictelor. Învățarea și probarea unui comportament social echilibrat constituie cheia către realizarea personală și profesională ulterioară.
Termenul de inteligență emoțională a fost folosit pentru prima dată de către profesorii Peter Salovey și John Mayer, care asociază inteligența emoțională cu: (coramdeo.ro/ce-este-inteligenta-emotionala)
- empatia;
- exprimarea şi înţelegerea sentimentelor;
- controlarea temperamentului;
- independenţa;
- adaptabilitatea;
- capacitatea de a se face plăcut;
- rezolvarea problemelor interpersonale;
- perseverenţa;
- atitudinea prietenoasă;
- amabilitatea;
- respectul.
Ulterior, noțiunea de inteligență emoțională a devenit un element de referință al lucrărilor lui Daniel Goleman. În cartea sa Inteligența emoțională (1995), Daniel Goleman vorbește despre modul în care abilitățile sociale și emoționale pot fi formate și despre avantajele pe termen scurt și lung al înțelegerii și utilizării conceptului de inteligență emoțională în atingerea succesului. Acesta consideră că sunt cinci elemente componente ale inteligenței emoționale:
• Conştiinţa de sine: identificarea şi înţelegerea emoţiilor, conştientizarea unei emoţii care se schimbă, înţelegerea diferenţei dintre gânduri, emoţii şi comportamente, încrederea în sine, înţelegerea consecinţelor unor comportamente în termeni de emoţii.
• Autocontrolul: managementul emoţiilor dificile, controlul impulsurilor, managementul constructiv al furiei, mâniei, dorinţa de adevăr, conştiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea, disciplina.
• Motivaţia: a fi capabil(ă) să stabileşti obiective şi să le îndeplineşti, optimism şi speranţă în faţa obstacolelor şi eşecurilor, iniţiativă, dorinţa de a reuşi, perseverenţă, dăruire.
• Empatia: a fi capabil(ă) să te pui „în pantofii diferitelor persoane cu care relaţionezi”, atât la nivel cognitiv, cât şi afectiv, a fi capabil(ă) de a-i înţelege pe ceilalţi, de a le cunoaște perspectivele, a fi capabil(ă) de a arăta grijă, atenţie, înţelegerea diversităţii.
• Managementul relaţiilor sociale: stabilirea şi păstrarea relaţiilor (prieteni), rezolvarea conflictelor, cooperarea, colaborarea, capacitatea de a lucra în echipă, comunicarea, influenţa, conducerea (leadership).
II. Inteligența emoțională în gestionarea clasei de elevi
Raportându-ne la clasa de elevi, putem afirma că în fiecare colectiv de elevi există un lider (formal sau informal) care influențează, prin comportament și atitudine, atmosfera din clasă. Astfel, o clasă în care elevii cooperează, sunt deschiși către nou, interesați de calitatea actului didactic are un lider cu o inteligență emoțională crescută, care știe să își motiveze și să își susțină colegii.
În calitate de coordonatori ai actului didactic, de manageri ai clasei de elevi avem responsabilitatea de a stabili și respecta reguli ale interacțiunii de grup, de a modela personalități și de a crea o dinamică care să aducă beneficii întregului grup de elevi. Din această perspectivă este important să știm cum să gestionăm emoțiile, atât de natură personală, cât și la nivel de grup, astfel încât să putem promova performanța școlară.
Un aspect important în gestionarea emoțiilor la nivel de grup este reprezentat de valorificarea emoțiilor pozitive în diverse contexte de învățare. De exemplu, prin intermediul expresiilor faciale sau al reacțiilor emoționale putem accentua morala unei povești citite la ora de lectură sau importanța înțelegerii unui exercițiu dificil de matematică. De asemenea, putem forma deprinderi de acceptare necondiționată a celor din jur, de înțelegere a diversității culturale sau sociale.
Un cadru didactic „inteligent emoțional” înțelege că atunci când intră într-o clasă de elevi, dincolo de competențele specifice profesiei, de calitatea muncii pe care o desfășoară, trebuie să își formeze și anumite calități care îi oferă puncte de sprijin în relaționarea cu clasa de elevi.
În cartea sa, Teaching with Emotional Intelligence. A step by step guide for higher and further education professionals, Alan Mortiboys, prezintă o serie de calități pe care cadrul didactic ar trebui să le cunoască și care se regăsesc în lista de mai jos: (www.qualform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-educatiei-incluzive-de-calitate/argument-pentru-inteligenta-emotionala-in-relatia-cadru-didactic-elevi)
Calitățile unui cadru didactic inteligent emoțional
| Competențe | Calitatea muncii | Calități |
| Expert | Organizat | Abordabil |
| Informat | Bun management al timpului | Pozitiv |
| Puternic | Oferă feedback util | Empatic |
| De încredere | Pregătit | Responsabil |
| Cu resurse | Discurs clar | Atent |
| Experimentat | Obiective clare | Respectuos |
| Pregătit cu informații noi | Activități relevante, provocatoare | Recunoaște calitățile și eforturile elevilor |
| Răspunde la întrebări pe orice temă din domeniu | Implicat | |
| Folosește materiale interesante |
Este important să avem în vedere faptul că elevii sunt dispuși să colaboreze la potențialul lor maxim atunci când se simt valorizați, iar acest lucru este determinat, în mare măsură, și de modul în care profesorul, în calitate de manager al clasei de elevi, știe să dezvolte relații de conectare, de încredere, de toleranță la frustrare cu elevii. În clipa în care inteligența emoțională a clasei a fost creată și consolidată, elevii simt coeziunea grupului ca un factor protector față de provocările diverse ale mediului educațional. Construirea coeziunii grupului de elevi și a inteligenței emoționale la nivel de clasă poate fi un proces de lungă durată, care presupune creativitate și curaj din partea tuturor celor implicați, dar care conduce la beneficii deosebite din punct de vedere al atingerii obiectivelor educaționale, sociale și comportamentale.
Bibliografie
1. Alan Mortiboys, Teaching with Emotional Intelligence. A step by step guide for higher and further education professionals, Routledge, 2005
2. Daniel Goleman, Inteligenţa emoţională, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001
3. Tobias M. J., Steven E. Tobias, Brian S. Friendlander, Inteligenţa emoţională în educaţia copiilor, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2002
4. www.qualform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-educatiei-incluzive-de-calitate/argument-pentru-inteligenta-emotionala-in-relatia-cadru-didactic-elevi
5. www.eduform.snsh.ro/sesiuni-online/folosirea-inteligentei-emotionale-a-elevilor-in-clasa