Școala înseamnă mai mult decât o instituție, înseamnă formarea unor copii pentru viață. Provocarea vine atunci când acești copii nu sunt susținuți de familie sau de mediul din care fac parte. Pe lângă funcția sa primară, aceea de informare, școala trebuie să fie deschizătoare de drumuri, un adevărat model pentru generațiile de astăzi. Aceasta trebuie să ofere soluții și să îndrume către o viață mai bună, dincolo de situația materială a copiilor.
Voi vorbi, în continuare despre activitățile desfășurate in cadrul Săptămânii “Școala Altfel” , fiind pentru prima dată când unii elevi au părăsit satul. Școala Gimnazială sat Cîndești înseamnă peste 400 de elevi, majoritatea romi, care provin din medii sociale defavorizate. Mulți dintre acești elevi nu știu ce înseamnă o ieșire la film, un muzeu, o plimbare în parc, având o situație materială precară, supuși abandonului școlar. Împreună cu celelalte cadre didactice, am organizat o zi perfectă, în viziunea copiilor, o zi care a început cu un film de animație, a continuat cu o vizită la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Buzău și s-a terminat cu un atelier marca Boromir.
Prin desfășurarea acestor activități, pe lângă latura informativă, ne-am propus să aducem schimbări în comportamentul social al elevilor, astfel: formarea şi consolidarea valorilor, atitudinilor şi competențelor necesare adaptabilităţii şi inserţiei sociale, asimilarea și aplicarea unor reguli de comportare în grup, într-o instituție publicã, colectarea unor informaţii prețioase obţinute din mediul extraşcolar, dezvoltarea competenţelor de procesare a informaţiilor dobândite şi aplicarea lor în mediul şcolar, consolidarea valorilor morale şi atitudinale.
Când alegem activitãțile extrașcolare trebuie sã avem mereu în gând urmãtorul citat: „Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi, această lume nu va mai exista cand ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori)
Un cadru didactic bine pregãtit va ști cum sã scoatã la suprafațã potențialul oricãrui elev, poate vedea dincolo de barierele sociale și trãsãturile unei personalitãti care este în formare. Prin activitãțile extrașcolare putem observa înclinațiile, pasiunile, dorințele elevilor care așteaptã sã fie descoperiți, mai ales atunci când în familie nu existã o îndrumare cãtre un lucru sau altul. Spre exemplu, în urma atelierului de panificație, mulți elevi și-au exprimat dorința de a lucra într-un astfel de domeniu, chiar dacã mulți ar spune cã sunt încã mici și vor continua sã se dezvolte, implicit modul de gândire se va schimba. Simplul fapt cã au fost plãcut surprinși și atrași de aceastã meserie ne-a arãtat cât de simplu este sã îndrumi un copil și cãt de important este sã faci acest lucru, ca și cadru didactic.
Dincolo de dezvoltarea gândirii, completarea procesului de învăţare, dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber, activitãțile extracurriculare promoveazã exemplele de bună practică din domeniul educaţiei şi cercetării psiho – pedagogice, cunoaşterea şi valorificarea metodelor şi tehnicilor de îmbunătăţire a calităţii actului educaţional. Astfel, elevul este „așezat” în centrul actului educational, prin includerea competenţelor de relaţionare și descoperire din cadrul fiecãrei activitãți. Aceasta poate fi privitã ca o modalitate complementară de integrare socială şi participare activă a tinerilor în comunitate şi îmbunătăţirea activităţilor instructiv – educative din învățământul contemporan. În mod firesc, atunci când copilul trece în prim plan, abandonul școlar nu va mai exista, întrucât „a învăța” va căpăta noi valențe. Dacă dorim să îmbunătățim viața elevilor din mediile defavorizate, ar trebui, întãi de toate sã rãspundem la o serie de întrebări:
– Ce putem face pentru a soluționa comportamentele problematice?
– Ce strategii și cel fel de activități vom utiliza pentru a atrage interesul elevilor?
– Cum putem stimula elevii pentru a se implica activ în viața școlară?
Educaţia extracurrriculară îşi are rolul bine stabilit în formarea personalităţii elevilor, urmãrind cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Cadrul informal în care astfel de activitãți au loc, pemit elevilor cu dificultãți în afirmare, elevilor anxioși sã-și stimuleze potențialul intelectual și creativ. O atmosferã plãcutã va stimula prelarea inițiativei într-o anumitã activitate și o mai bunã integrare în cadrul grupului. Spre exemplu, în cadrul atelierului unde elevii au învãțat toate etapele de realizare a covrigilor, s-a lucrat în mici echipe, la mese de lucru, fiecare arãtând, la final, rezultatul propriei munci. Fiecare elev a avut ocazia sã modeleze câte doi covrigi: unul în binecunoscuta formã, iar cealaltã într-o formã, la alegere, fiecare dând dovadã de originalitate, la final fiind foarte mulțumiți de ceea ce a rezultat în urma coacerii.
Atunci când dorim sa împletim activitatea școlară cu extrașcolarul, putem opta pentru colaborarea cu specialiști din diverse domenii: bancheri, farmaciști, bucãtari, frizeri, stomatologi, polițiști etc, astfel îndrumându-i pe copii cãtre o anumitã meserie, întrucât au posibilitatea de a adresa întrebãri persoanelor direct implicate. Astfel, vom reuși sã pregãtim nu numai elevi, dar și oameni pentru un vitor mai bun și pentru integrarea lor pe piața muncii, axându-ne permanent pe respectarea particularităţilor vârstei lor, în efortul constant de a-i expune unor experienţe reale de învăţare.
Bibliografie:
Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,2002;
Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1987.