Proiectul școlar este o metodă complexă de evaluare alternativă începută în clasă și derulată acasă, pe parcursul mai multor săptămâni. Acesta este indicat să fie utilizat în cadrul orelor de evaluare atât sumative, cât și formative, deoarece antrenează toată clasa, motivându-i să se implice diferit față de alte testări tradiționale.
Pentru realizarea unui proiect individual sau de grup conform așteptărilor, se recomandă ca să fie discutate și stabilite clar următoarele aspecte încă de la început: tema proiectului, conținutul vizat (titlul, cuprinsul, bibliografia), modalitatea de prezentare, grila de evaluare și de autoevaluare. Un alt aspect care contribuie la realizarea unui proiect bun este permanenta colaborare a liderului/ grupei cu profesorul, dar și cea a liderului cu echipa aleasă, în cazul proiectelor de grup. Astfel, elevii ajung să-și descopere anumite calități, să comunice și să coopereze mai bine în echipă, să-și valorifice punctele forte în realizarea proiectului, să-și dezvolte imaginația, creativitatea, cât și o motivație intrinsecă pentru finalizarea lui.
Conținutul și prezentarea proiectului oferă profesorului detalii legate de gradul de comprehensiune a conținuturilor curriculare, iar pe parcursul pregătirii proiectului acesta poate retușa eventualele erori descoperite.
Unul dintre proiectele de grup derulate la clasa a VII-a, în luna mai 2021, a fost cel cu tema De la text la spectacol, în care fiecare echipă urma să interpreteze textul dramatic Vrem să vă dăruim câte o fereastră, de Matei Vișniec. Proiectul s-a desfășurat pe parcursul a trei săptămâni.
În prima oră, am discutat câteva aspecte organizatorice: le-am prezentat proiectul, am ales echipele și liderii acestora și am stabilit grila de evaluare și cea de autoevaluare. Tot pe parcursul primei săptămâni, elevii din fiecare echipă și-au ales rolurile, în urma consultării cu grupa lor. Au avut de ales dintre următoarele roluri: regizor, asistent al regizorului, trei actori care vor interpreta rolurile celor trei adolescenți (Radu, Doinița și Eliza), scenografi, tehnicieni de sunet și lumină.
Astfel, regizorul a organizat activitatea, dând indicații acolo unde a fost necesar atât actorilor, cât și celorlalți elevi din echipă. Acesta a fost ajutat și de asistentul său, care a redactat un jurnal în care a consemnat evoluția proiectului: întâlnirile grupei, observații, modificări, impresii despre derularea întâlnirilor, atitudinea și implicarea echipei, frecvența participării la repetiții, fotografii. Asistenții de regizor s-au informat în legătură cu forma și conținutul jurnalului și au creat materiale originale. La evaluarea individuală, profesorul poate verifica implicarea fiecărui elev în pregătirea proiectului parcurgând consemnările fiecărui asistent.
Costumele actorilor au fost pregătite de doi scenografi, folosind informații din textul studiat la clasă. Tehnicienii de sunet și lumină au găsit soluții inedite pentru a rămâne fideli textului ales. Tot acum fiecare echipă a început să discute despre conținutul afișului pe care urma să-l pregătească pentru ziua prezentării proiectului: titlul, numele organizatorilor, locul, data și ora desfășurării evenimentului, grupul țintă și imagini sugestive.
După ce au fost stabilite toate aceste detalii, în a doua săptămână, echipele au început repetițiile și au făcut ultimele modificări legate de jocul actorilor, de decor, de lumină, de sunet și au finalizat afișul.
În a treia săptămână au fost făcute ultimele repetiții pe scenă, cu decorul pregătit și costumele alese, interpretările fiind însoțite de efectele de sunet și lumină necesare. Au fost finalizate jurnalul echipei și afișul spectacolului.
În ziua premierei, regizorul și asistentul său au prezentat spectatorilor afișul, echipa și jurnalul proiectului, urmați fiind de interpretarea actorilor. Cele trei echipe au interpretat într-o manieră originală toate actele piesei, toți elevii pregătindu-se foarte bine. Scenografii au ales decorul specific bibliotecii aducând cărți din diverse domenii, tapetând pereții cu imagini ce înfățișau rafturi cu cărți, iar plafoanele cu chipurile fantastice (țapi, fauni, nimfe, inorogi, îngerași ghiduși), pregătind și inscripția cu numele instituției. Pentru a prezenta sugestiv ideea că biblioteca are totuși ferestre, descoperite ulterior de elevi, și pentru a marca acest moment al revelației lor, aceștia au ales să confecționeze rame împodobite cu flori pe care le-au folosit în momentul marii descoperiri. La final, o echipă a împărțit tuturor spectatorilor pliante cu poezii sau fragmente din operele îndrăgite de ei, provocându-i să descopere alte ferestre ale bibliotecii.
Apoi, elevii au evaluat fiecare echipă în funcție de următoarele criterii: originalitate regizorului, jurnalul asistentului, respectarea indicațiilor scenice de decor, de sunet și de lumină, interpretarea cât mai fidelă a actorilor și originalitatea afișului. Cei care au asistat au oferit feedback echipei care a interpretat piesa. După aceea, aceștia au fost invitați să se autoevalueze completând grila dată de profesor, care viza următoarele aspecte: implicarea activă în echipă, colaborarea cu aceasta, oferirea unor soluții în situații de criză a echipei, informarea individuală și respectarea fidelă a piesei, originalitatea. La finalul întâlnirii, juriul a pregătit și înmânat premiile tuturor celor implicați.
Ideal ar fi ca acest proiect de grup să fie derulat înainte de studierea aprofundată a textului-suport propus de manual, deoarece elevii ajung să înțeleagă mult mai bine piesa de teatru, conținuturile respective și să rețină mult mai ușor trăsăturile specifice operei dramatice.
Proiectul școlar este una dintre metodele de evaluare alternativă care-i antrenează pe toți elevii clasei să se implice cu drag și să-și valorifice talentele, prin utilizarea acestuia contribuindu-se și la formarea competențele propuse pentru profilul absolventului de gimnaziu.
Bibliografie
Bocoș, M. D. (2013). Instruirea interactivă. Iași: Editura Polirom.
Stoica, A. (2003). Evaluarea progresului școlar: de la teorie la practică. București: Editura Humanitas Educațional.
Pamfil, A. (2003). Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise. Pitești: Editura Paralela 45.
Sâmihăian, F., Dobra, S., Halaszi, M…. (2019). Limba și literatura română. Manual pentru clasa a VII-a. București: Editura Art Klett.