Literaţia este o competență complexă care se compune din identificarea, înțelegerea, exprimarea, crearea și interpretarea conceptelor, sentimentelor, faptelor și opiniilor, atât oral, cât și în scris, folosind resurse vizuale, audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea vizează capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ. În formarea acestei competențe intervine cadrul didactic, în special profesorul de limba și literatura română la nivel gimnazial, acesta având prin natura disciplinei rolul de a asigura cadrul de formare al literației, aducând în sfera de interes a elevului textele care răspund acestei nevoi. Concomitent cu această competență bazală, profesorul de limba și literatura română are în vedere și formarea și dezvoltarea competențelor specifice ale programei școlare, contribuind la lărgirea orizontului cultural al elevului, din perspectiva profilului absolventului de gimnaziu în actualul context școlar.
Menirea cadrului didactic este de elabora o serie de strategii pentru a antrena elevii într-o lectură conștientă, pentru a-i stimula dincolo de încorsetările activităților didactice, una dintre metodele accesibile fiind metoda proiectului, în care instrumentele digitale atât de căutate de elevii noștri devin aliați în procesul educațional.
Pornind de la necesitatea dezvoltării competenței de literație, respectiv luând în considerare competențele generale ale disciplinei Limba și literatura română, consider că proiectele educaționale la nivel european creează contextul în care elevii pot aborda diferite subiecte pe care să le investigheze și pe care să le extrapoleze în cotidian, valorificând conceptul de learning by doing.
Pe parcursul anului școlar 2023-2024, am implementat la clasa a VII-a proiectul eTwinning ID 149718, fondat de partenerul italian Scuola Secondaria di Primo Grado Illuminato Cirino, intitulat „How green are you?”. Proiectul a pornit de la un subiect actual: dezvoltarea durabilă, obiectivele agendei ONU, urmărind dezvoltarea competențelor de comunicare și stabilirea unor conexiuni cu alte persoane, din medii diverse, dar cu preocupări comune, în egală măsură cu formarea competențelor specifice, anume 3,1; 3,2; 3,3; 3,4; 4,2; 4,4; 5,2, cf. programei școlare la limba și literatura română pentru clasa a VII-a.
Pentru etapa inițială, am format grupul țintă, parcurgând pașii de înregistrare pe platforma dedicată, apoi am propus elevilor agenda de lucru. Înainte de a realiza activitățile propriu-zise ale proiectului, elevii au realizat o clasă virtuală și personaje prin aplicația Pixton, pentru a se prezenta partenerilor europeni și nu numai, pentru a facilita comunicarea în contexte noi, materialul rezultat fiind încărcat pe pagina dedicată.
Proiectul a debutat cu lecturarea conștientă a prevederilor Obiectivului Global nr. 11 din Agenda ONU (ODD 11/2030) privind Dezvoltarea Durabilă și notarea sintetică a informațiilor în hărți mentale. Astfel, pe parcursul lecturii, s-au formulat întrebări și răspunsuri care să conducă la o înțelegere profundă a textului nonliterar. Lectura s-a realizat în limba română, sinteza informațiilor pe care elevii le-au reținut a fost realizată atât în limba română, cât și în limba engleză, înregistrând rezultatele obținute într-un produs digital.
Pentru a stimula căutarea de informații, selectarea surselor valide, elevii au prezentat într-o pagină Google sites unul dintre cele mai sustenabile orașe europene: Cluj. Pagina are caracter colaborativ, întrucât la realizarea acesteia au contribuit atât elevii din România, cât și elevii italieni, schimbul activ de informații realizându-se pe tema stabilită. Astfel, elevii au exersat adaptarea la situația de comunicare și redactarea unui text multimodal, care să transmită conceptele atât vorbitorilor nativi, cât și colegilor internaționali.
Ulterior, capacitatea de a opera cu informația cunoscută, de a scrie, de a valida răspunsurile obținute, au fost exersate în cadrul unei întâlniri cu elevii italieni, întâlnire care a generat o provocare: care este gradul de sustenabilitate din perspectiva ODD 11 a comunității din care fac parte. Astfel, copiii au realizat o investigație tematică atât prin culegerea datelor „de pe teren”, cât și printr-un interviu al echipei de proiect cu Primarul Comunei Smârdan. Elevii au pus întrebări, au notat răspunsuri, au căutat în comunitatea lor dovezi ale celor discutate în întâlnire, elaborând la final o prezentare digitală a gradului de sustenabilitate al Comunei lor, precum și a ceea ce putem întreprinde fiecare pentru a contribui la sustenabilitate.
În final, elevii au realizat un poster al proiectului, pentru a ilustra componenta ODD 11. Pentru realizarea posterului, elevii au comunicat asupra impactului imaginii asupra receptorului, dar și asupra elementelor esențiale ale mesajului pe care doresc să îl transmită colegilor de școală și comunității.
Evaluarea finală a proiectului a constat atât în realizarea afișului, cât și într-un chestionar privind ODD 11 și a acțiunilor individuale deprinse în cadrul activităților. Chestionarul a relevat faptul că elevii au decodat informațiile și conceptele ODD 11, au interpretat semnificații lingvistice și multimodale, au căutat surse diferite de informare, au comunicat activ atât în clasă, cât și cu colegii italieni, realizând atât un schimb informațional, cât și unul cultural, au redactat texte tematice și au utilizat variate instrumente digitale în transmiterea informației parcurse.
Proiectul și-a atins atât obiectivele de cooperare, cât și obiectivele privind exersarea competențelor specifice programei școlare, deși a fost abordat un text din afara ariei textelor nonliterare propuse de manualele școlare. Prin extinderea lecturii în preocupările cotidiene, am avut în vedere exersarea competenței de literație, cu toate componentele sale: lecturarea textului, înțelegerea mesajului, sintetizarea informației, selectarea informațiilor necesare noilor contexte comunicative, crearea de mesaje proprii, scrise sau orale, operând cu informația obținută. Strategiile de literație în general, și cele prezentate, în particular ca etape importante în învățare și în formarea literației funcționale, prezintă câteva avantaje în practica școlară asigurând: înțelegerea textelor de specialitate facilitând învățarea; fixarea cunoștințelor prin asocieri cu informații anterior asimilate; durabilitatea informației; aplicabilitatea cunoștințelor; facilitează motivarea, implicarea și activizarea elevilor în învățare.
Bibliografie
1. iteach.ro/experientedidactice/literatia-si-functia-ei-de-cunoastere
2. rocnee.eu/index.php/dcee-oriz/curriculum-oriz/programe-scolare-front/programe-scolare-in-vigoare
3. www.ccdcluj.ro/Fisiere/2018-2019/Preuniversitaria/pdf/Creativitate/Mesesan_Nicoleta_Literatia_%C3%AEntre_teorie_%C8%99i_practic%C4%83.pdf
4. school-education.ec.europa.eu/en/etwinning/projects/how-green-are-you-1/twinspace