Formarea unei gândiri ecologice despre lume, pentru care este nevoie de a sădi în mintea şi sufletul fiecărui cetăţean al societăţii conceptul că omul, ca specie biologică, este dependent de natură şi că nu poate trăi în afara ei. Cunoştinţele căpătate astfel în primii ani de viaţă cu privire la natură şi protejarea ei vor fi mai temeinic consolidate şi aplicate în practică decât cele primite în anii următori.
Şcoala are menirea de a organiza şi desfăşura o vie şi susţinută mişcare de educaţie ecologică şi protectivă a mediului, iar elevii sub îndrumarea cadrelor didactice de specialitate pot şi trebuie să formeze marele detaşament de apărători ai naturii.
I. ETAPA DE DOCUMENTARE:
Această etapă s-a desfăşurat în sala de clasă cu un număr de 28 elevi de la clasa a X-a B Servicii, de la COLEGIUL AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” HUŞI, judeţul VASLUI.
Studierea unor curiozităţi din lumea pădurii cu ajutorul enciclopediilor ştiinţifice, a atlaselor geografice şi botanice a trezit interesul elevilor pentru a afla cât mai multe amănunte despre pădure.
La şcoală toţi sunt prieteni, dar elevii şi-au exprimat dorinţa de a fi şi prietenii arborilor şi arbuştilor decorativi din Parcul Dendrologic „VITICOLA” al COLEGIULUI AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” HUŞI, să afle mai multe lucruri despre ei şi să înveţe să-i îngrijească.
Astfel, elevii clasei a X-a B Servicii au hotărât împreună cu mine să derulăm proiectul ,,CULORILE PĂDURII” din cadrul PROGRAMULUI MONDIAL LeAF.
II. ETAPA DE LUCRU ÎN PARCUL DENDROLOGIC „VITICOLA” HUŞI:
Voi prezenta în ordinea cronologică activităţile desfăşurate în cadrul proiectului:
1. Ecologizare şi întreţinerea plantelor decorative prin distrugerea manuală a crengilor uscate şi a buruienilor specifice parcului dendrologic – lecţie de educaţie ecologică şi de agricultură:
Pentru început au îngrijit copacii şi oaza de verdeaţă din Parcul Dendrologic „VITICOLA” al COLEGIULUI AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” HUŞI.
A sosit primăvara şi ecologiştii au ieşit împreună cu profesoara lor să îngrijească copacii şi oaza de verdeaţă. Aceştia observă varietatea plantelor decorative din Parcul Dendrologic „VITICOLA” şi învaţă un lucru foarte important din viaţa plantelor, şi anume: în fiecare primăvară trebuie curăţate de crengile uscate şi de buruieni. Cu alte cuvinte, dezvoltarea comportamentului ecologic la elevi şi respectul acestora faţă de natură prin curăţarea manuală de crengile uscate şi de buruieni şi colectarea acestora în containere special amenajate.
2. Biotopul şi taxonomia biocenozei specifice Parcului “Viticola” al Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir” Huşi – lecţie de geografie-biologie-horticultură:
Apoi am pus la dispoziţia elevilor atlase geografice, botanice, enciclopedii ştiinţifice, monografia liceului agroindustrial din Huşi şi alte cărţi cu imagini din care au aflat curiozităţi din lumea arborilor şi arbuştilor ornamentali: varietatea speciilor, diversitatea formelor frunzelor, importanţa copacilor pentru mediul înconjurător, oaspeţii copacilor: insecte, păsări, animale etc. Elevii au avut libertatea de a alege singuri materialele din care să se informeze.
Scopul activităţii fiind stimularea entuziasmului cunoaşterii a ceea ce interesează, sensibilizează şi fascinează fiecare elev, şi nu parcurgerea unui set de cunoştinţe obligatorii.
Ecosistemul reprezintă unitatea de bază structurală şi funcţională a ecosferei, alcătuită din biotop şi biocenoză, ce formează un ansamblu integrat în permanentă interacţiune şi în care se poate realiza productivitatea biologică. În structura biotopului sunt incluse substanţele anorganice, factorii geografici, mecanici, fizici, fizico-chimici, etc. şi relaţiile dintre aceşti factori.
Biotopul specific Parcului “Viticola” al Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir” Huşi este dat de un sol cernoziomic ciocolatiu, de temperatura medie multianuală de 9,5°C, de umiditatea relativă a aerului de 74-76%, etc.
Biocenoza este componentă vie a ecosistemului fiind istoriceşte constituită, din grupe de specii între care se stabilesc numeroase relaţii, ocupând acelaşi biotop şi prezentând un aspect exterior caracteristic. Termenul de biocenoză a fost introdus pentru prima oară de ecologul german Karl Mobius în 1877 cu ocazia studierii unui banc de stridii din Marea Nordului. Au urmat studii şi elaborarea de teorii care definesc biocenoza şi de către ecologii români, cum ar fi: Grigore Antipa şi Nicolae Botnariuc.
Din punct de vedere sistematic, biocenoza este un sistem deschis supraindividual, cu autoreglare proprie. Între biotop şi biocenoză au loc permanent schimburi de materie şi energie. Cercetările ecologice demonstrează că biocenoza prezintă toate caracterele unui sistem biologic ce funcţionează pe principii cibernetice, fiind o unitate a cărei integralitate este rezultatul interdependenţei speciilor–populaţiilor din care este alcătuită. Principala interdependenţă a vieţuitoarelor ce convieţuiesc într-o biocenoză este de natură trofică. În plus, există şi alte legături istorice ce unesc toate fiinţele care iau parte la organizarea şi funcţionarea unei biocenoze, şi anume, afinităţile microbiocenoze-fitocenoze-zoocenoze, substanţele biotice secretate în sol de rădăcinile plantelor superioare, substanţele secretate de bacterii etc. Până în paleolitic existau doar biocenoze naturale însă, cu trecerea timpului, au fost create biocenoze semiartificiale şi artificiale. Parcul Dendrologic “Viticola” al Colegiului Agricol Huşi este realizat în cadrul unei biocenoze semiartificiale, cu intervenţia profundă a omului, dar care mai păstrează unele specii din biocenozele naturale.
Structura biocenozei este dată de dispoziţia indivizilor diverselor specii cât şi de relaţiile spaţiale şi temporale care se stabilesc între ei. Componenţa speciilor este primul element în definirea structurii unei biocenoze. Stabilitatea biocenozei este dată de complexitatea acesteia. Proporţiile dintre specii şi rolul unora în cadrul grupărilor funcţionale: producători primari, consumatori şi descompunători sau reducători, fac parte din structura biocenozei.
Repartiţia spaţială poate fi realizată în plan orizontal sau în plan vertical. Acest din urmă caz, al repartiţiei în plan vertical, corespunde stratificării, fenomen rezultat adesea din competiţia interspecifică pentru lumină şi apă la plante şi pentru hrană la animale. Parcul “Viticola” al Colegiului Agricol Huşi prezintă o evidentă stratificare pe verticală în care la nivelul solului se găsesc ierburi şi muşchi, apoi stratul arbustiv şi stratul de arbori. În felul acesta se permite o mai bună utilizare a aerului şi a spaţiului, a luminii şi a resurselor minerale pentru a se realiza în final o productivitate sporită.
Biocenoza specifică Parcului “VITICOLA” al Colegiului Agricol HUŞI are o componenţă floristică bogată de natură dendrologică, arboricolă cu valoare estetică, decorativă, educativă etc. Speciile care compun biocenoza se modifică atât diurn cât şi sezonier. Cunoaşterea aspectului fenologic al biocenozei ne ajută să apreciem pe o perioadă mai lungă de timp aspectul său calitativ şi cantitativ (P. Neacşu, 1984).
Relaţia om-natură este încifrată în viaţa culturală, industrială, urbanistică etc, această relaţie conferind valenţe specifice întregului proces al evoluţiei sociale a omului. Organizarea ştiinţifică a parcului dendrologic vine din necesitatea de conservare a naturii, reală şi eficientă, pe lângă o instituţie publică de învăţământ, cu dorinţa de a face parte integrantă din filosofia şi comportamentul tinerilor.
Schimbarea mentalităţii oamenilor nu este uşoară, dar fără o educaţie în acest sens, orice acţiune de ocrotire a mediului este supusă eşecului.
Sistemul educaţional are un mare rol în atingerea acestui ţel. Trebuie să se dezvolte la nivelul întregii societăţi, atitudinea de respect şi de responsabilitate faţă de resursele naturale în vederea ocrotirii lor.
Împreună cu elevii am identificat 32 de specii de arbori şi arbuşti ornamentali din Parcul Dendrologic „VITICOLA” al COLEGIULUI AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” HUŞI:
1. Alun (CORYLUS AVELLANA L.) – Fam. Betulaceae Gray.
2. Arţar (ACER PLATANOIDES L.) – Fam. Aceraceae Juss.
3. Castan porcesc (AESCULUM HIPPOCASTANUM L.) – Fam. Hippocastanaceae DC.
4. Catalpă (CATALPA BIGNONIOIDES Walt.) – Fam. Bignoniaceae Juss.
5. Cimişir (BUXUS MICROPHYLLA VAR. JAPONICA) – Fam. Buxaceae
6. Cireş păsăresc (PRUNUS AVIUM L.) – Fam. Rosaceae Juss.
7. Corcoduş (PRUNUS CERASIFERA EHRH.) – Fam. Rosaceae Juss.
8. Dud alb (MORUS ALBA L.) – Fam. Moraceae Lindl.
9. Forsiţie (FORSYTHIA SUSPENSA VAHL.) – Fam. Oleaceae Hoffmsgg et Link.
10. Gutui japonez (CHAENOMELES JAPONICA LINDL.) – Fam. Rosaceae Juss.
11. Iasomie (PHILADELPHUS CORONARIUS L.) – Fam. Saxifragaceae Juss.
12. Ienupăr (JUNIPERUS COMMUNIS L.) – Fam. Cupressaceae Neger.
13. Jugastru de Banat (ACER MONSPESSULANUM L.) – Fam. Aceraceae Juss.
14. Liliac (SYRINGA VULGARIS L.) – Fam. Oleaceae Hoffmsgg et Link.
15. Mălin (PRUNUS PADUS L.) – Fam. Rosaceae Juss.
16. Mār sālbatic (MALUS AVIUM L.) – Fam. Rosaceae
17. Molid (PICEA ABIES) – Fam. Pinaceae Lindl.
18. Nuc comun (JUGLANS REGIA L.) – Fam. Juglandaceae Lindl.
19. Oţetar roşu (RHUS TYPHINA L.) – Fam. Anacardiaceae Lindl.
20. Paulownia (PAULOWNIA TOMENTOSA STEUD.) – Fam. Scrophulariaceae L.
21. Pin comun (PINUS SYLVESTRIS L.) – Fam. Pinaceae Lindl.
22. Plop de Canada (POPULUS CANADENSIS MOECH.) – Fam. Salicaceae Mirbel.
23. Salcâm (ROBINIA PSEUDOCACIA L.) – Fam. Leguminosae Juss.
24. Salcâm japonez (SOPHORA JAPONICA) – Fam. Leguminosae Juss.
25. Salcie plângătoare (SALIX BABYLONICA L.) – Fam. Salicaceae Mirbel.
26. Sânger (CORNUS SANGUINEA L.) – Fam. Cornaceae L.
27. Soc negru (SAMBUCUS NIGRA L.) – Fam. Caprifoliaceae Juss.
28. Stejar (QUERCUS ROBUR L.) – Fam. Fagaceae Dumort
29. Thuja (THUJA OCCIDENTALIS L.) – Fam. Cupressaceae Neger.
30. Tei alb (TILIA TOMENTOSA MOENCH.) – Fam. Tiliaceae Juss.
31. Vişin (PRUNUS CERASUS L.) – Fam. Rosaceae Juss.
32. Zada (LARIX DECIDUA MILL.) – Fam. Pinaceae Lindl.
3. Recitarea poeziilor „Păduri arzând” şi „Ecologică”- lecţie de limba română:
O elevă recită, cu intonaţie şi dicţie, 2 poezii emoţionante şi profunde, de-o fineţe sufletească deosebită, compuse de doamna profesor-poet Elena Munteanu. După ce a recitat le-am cerut elevilor să păstreze un moment de linişte şi să urmărească frunzele copacilor care se mişcau în bătaia vântului, de parcă îi aplaudau pe ei pentru că ştiau atâtea lucruri.
Astfel, prin poeziile „Păduri arzând” şi „Ecologică”, din literatura actuală, am abordat mediul natural specific Parcului Viticola şi comportamentul ecologic la elevi, dar nu în ultimul rând, comunicarea prin viu grai românesc a acestor lucruri minunate.
4. Parcul VITICOLA în creaţiile noastre! – lecţie de desen şi pictură:
Activitatea de desen şi pictură s-a desfăşurat în Parcul Dendrologic „VITICOLA” unde cei mai talentaţi au realizat „Parcul VITICOLA în creaţiile noastre!” schiţând pe foi A4 şi A3 cu creioane şi pictând cu acuarele în ulei un biotop cu biocenoza specifică acestui parc, activitate finalizată cu o expoziţie.
5. Importanţa economică a Parcului Dendrologic – lecţie de economie:
- Parcul protejează şi menţine sănătatea oamenilor care costă bani.
- Parcul este mediu de viaţă pentru alte specii de păsări şi animale.
- Unele produse obţinute de la anumite specii de arbori şi arbuşti pot fi considerate plante medicinale valoroase.
- Lemnul rezultat din ramuri, crengi poate fi considerat drept combustibil pentru încălzirea spaţiilor protejate, respectiv pentru obţinerea produselor de artizanat.
- Din lemnul rezultat se poate face compostul; acesta este îngrăşământ natural pentru sol care hrăneşte plantele.
- Arborii şi arbuştii cultivaţi fixează terenurile, împiedicând astfel eroziunea solului.
- Prin parcul amenajat se menţin în cultură speciile de plante decorative.
III. ETAPA DE EVALUARE:
1. Am realizat o expoziţie cu lucrările elevilor, cu titlul ,,Parcul VITICOLA în creaţiile noastre!”, realizate în cadrul activităţii plastice în care sunt redaţi copacii în mai multe ipostaze.
2. Am realizat poze şi colaje de fotografii din timpul derulării proiectului.
3. Am realizat o prezentare audio literară şi poezii prezentate pe suport de hârtie.
4. Am realizat lista speciilor identificate din Parcul Dendrologic VITICOLA al Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir” Huşi.
În urma evaluării activităţilor derulate în cadrul acestui proiect, pot spune că proiectul „CULORILE PĂDURII” se caracterizează prin simplitate, prin accesibilitate, prin încântare şi implicare totală din partea elevilor.