Proiectul ca metodă de predare-învățare-evaluare. Exemplu de bună practică

Proiectul educativ este o metodă activ-participativă, este un produs al imaginaţiei elevilor, care presupune transferul de cunoştinţe, deprinderi, capacităţi, facilitând abordări interdisciplinare precum şi consolidarea abilităţilor sociale ale elevului.
În procesul didactic, proiectul poate fi folosit în diferite contexte şi urmărind obiective variate. Proiectul poate fi utilizat ca metodă de evaluare, dar și ca ocazie de învățare.

Fiind o activitate centrată pe elev, constă într-o oportunitate unică pentru acesta de a asambla, într-o viziune personală, cunoştinţele pe care le are, răspunzând astfel unei întrebări esențiale: Ce pot face cu ceea ce am învăţat la şcoală?

Într-o schemă simplă, voi încerca să prezint un exemplu de bună practică a unui proiect pe care l-am desfăşurat cu elevii clasei a V-a, în cadrul orelor de educație muzicală, îmbinând pe lângă aceasta și educația plastică, utilizarea calculatorului si a resurselor web și a geografiei. Activitatea a pornit de la identificarea unor probleme privind cunoaşterea, păstrarea şi transmiterea nealterată a tradiţiilor populare locale, din țara noastră, dar și din alte țări. Tradiţiile reprezintă cel mai de preţ tezaur al unui popor şi trebuie să facem tot ce se poate ca ele să se păstreze vii în mintea copiilor. De aceea, mi-am propus prin acest proiect să insuflu elevilor dorinţa de a cunoaşte, păstra şi duce mai departe obiceiurile şi tradiţiile prilejuite de sărbătorile de iarnă, încercând să utilizez şi tehnologia modernă, atât de prezentă azi în vieţile noastre.

Arii tematice:
Educaţie muzicală: Elemente de limbaj muzical și Tradiţii şi obiceiuri;
Educaţie plastică: Amestecul culorilor;
Geografie: localizarea geografică și harta fizico-geografică;
Utilizarea calculatorului și resurse web: PPT, Picasa Photo, youtube.com, google.com .

Timp necesar: 3 lecţii a câte 50 de minute

Standardele de performanță/ obiectivele de referinţă/ obiectivele operaţionale sunt derivate din programa şcolară şi detaliate în planificarea unităţilor de învăţare precizate.

Întrebările cheie ale curriculumului cuprind:
Întrebarea esenţială: Ce rol au tradiţiile în viaţa noastră?
Întrebările unităţii de învăţare:
– Care sunt sărbătorile şi tradiţiile specifice lunii decembrie?
– Cum se desfăşoară în zona voastră obiceiurile de iarnă?
– Cum redactăm un text propriu?
– Ce piese folclorice se interpretează cu ocazia acestor sărbători?
– Cum putem valorifica tradiţiile locale specifice sărbătorilor de iarnă?
Întrebări de conţinut:
– Cum se pregătesc oamenii pentru sărbătorile de iarnă?
– Ce activităţi se desfăşoară în Ajunul Crăciunului?
– De ce se împodobeşte bradul de Crăciun?
– Ce cântece specifice Crăciunului cunoaşteţi?
– Cum putem obţine forme plastice corespunzătoare unor forme naturale?
– Cum credeţi că putem valorifica şi transmite obiceiurile noastre de iarnă?

Pornind de la aceste întrebări, am realizat o evaluare inițială apoi am stabilit planul de activități precum şi modalităţile de evaluare.

Plan de activități/ Cerinţe pentru realizarea portofoliului:

1. Alegeți-vă zona/ țara pe care doriți să o abordați în cadrul proiectului, localizând-o din punct de vedere geografic. Inserați harta fizico-geografică respectivă.

2. Creaţi un text în care să descrieţi tradițiile și obiceiurile de Crăciun din zonă, din România sau din alte țări. Redactaţi textul în Word, apoi inserați-l in PPT.

3. Redactaţi un text în care să descrieţi unul din obiceiurile de iarnă specific zonei alese. Pentru zona locală se vor utilize pe lângă resursele web și informaţii culese din direct de la sursă:, părinți, bunici, bătrâni.

4. Inserați în prezentarea colindele specifice, utilizând resursele web, după care inserați link-urile de pe youtube.com

5. Lucru pe grupe: Învățarea și cântarea colindelor românești cu ajutorul negativelor şi a activităților de karaoke. Fiecare grupă va prezenta ce a pregătit. Intervenția profesorului va fi pentru fiecare grupă.

6. Lucru pe grupe: Realizarea unei broşuri cu creații plastice cu titlul: „Sărbători de iarnă în România”. Fiecare grupă va realiza creații plastic, încercând să surprindă obiceiurile de iarnă din zona în care locuieşte.

7. Prezentarea broşurii colegilor din celelalte clase și popularizarea acesteia.

8. Reflecţii privind activităţile din cadrul proiectului.

9. Prezentarea portofoliului/ evaluarea individuală a muncii în grup.

Rezultate așteptate:

  • Atragerea unui număr cât mai mare de utilizatori ai tehnologiei moderne în rezolvarea sarcinilor de lucru.
  • Realizarea unui portofoliu;
  • Realizarea unei broşuri.

Evaluare proiect:

  • Prezentare PowerPoint cu informaţii şi imagini despre datinile locale;
  • Prezentarea portofoliilor realizate de elevi;
  • Spectacol de prezentare a unor obiceiuri specifice zonei; premierea grupelor în funcţie de modul de prezentare.

Am putut constata, la sfârșitul derulării acestui proiect – care, așa cum am precizat, este un proces şi un produs individual şi colectiv – faptul că fiecare elev a contribuit, în măsura responsabilităților şi intereselor lui, la obţinerea unui rezultat concret colectiv. Fiecare elev a reprezentat o „piesă” dintr-un mecanism care depinde de toţi şi de fiecare în parte.

Cu siguranţă, evaluarea la disciplina educaţie muzicală poate lua diverse forme, interdisciplinaritatea poate genera creşterea interesului pentru educaţia muzicală şi o mai mare implicare a elevilor în activităţile didactice. Nouă, dascălilor, ne revine sarcina de a fi creativi în procesul didactic în aşa fel încât acesta să fie cât mai stimulativ pentru elevi.

Bibliografie
Munteanu, Gabriela, (2007). Didactica educaţiei muzicale, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine.
Vasile, Vasile, (2004). Metodica educaţiei muzicale, Bucureşti, Editura muzicală.

 

prof. Laura Elena Sticlea-Ionescu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/laura.sticleaionescu

Articole asemănătoare