Jurnalul de feedback

Reglementate de programele școlare în vigoare, conținuturile, competențele generale și specifice răspund nevoilor societății, comunității, dar și individului, fiind gândite pentru a promova o educație pe tot parcursul vieții, care să permită elevului o mai bună și mai facilă integrare în societatea noastră democratică. Acestea sunt preluate de cadrul didactic și, ca specialist în educație, acesta va concepe o strategie didactică care să răspundă, în primul rând, competențelor, atitudinilor și aptitudinilor cerute de reglementările în rigoare, dar, nu în ultimul rând, nevoilor colectivului și fiecărui individ în parte.

În zilele noastre, învățământul românesc este caracterizat prin diversitate, clasele cuprinzând elevi din medii sociale și familiale diferite, de etnii diferite, elevi cu cerințe educative speciale care sunt integrați în învățământul de masă, deci care învață cot la cot cu ceilalți. Astfel, cadrul didactic este pus deseori în situația în care strategia sa didactică trebuie să fie plurivalentă, pentru a răspunde atât nevoilor elevului CES, cât și nevoile elevului care prezintă tulburări de învățare care nu sunt încă diagnosticate sau elevului capabil de performanță.

Bineînțeles că toate momentele unei strategii didactice sunt foarte importante, însă unul care are o importanță covârșitoare se află spre finalul strategiei (sau sarcinii de lucru), anume momentul în care profesorul capătă feedbackul clasei. Acest moment este cel care încununează sau nu cu succes lecția predată, momentul în care cadrul didactic culege roadele semănate de-a lungul celor cincizeci de minute, în care acesta observă dacă strategia sa a răspuns cerințelor și așteptărilor elevilor.

Există numeroase metode pentru a realiza acest feedback, multe dintre ele fiind utile în cadrul mai multor discipline. Unele dintre cele mai utilizate metode la disciplina Limba și literatura română este feedbackul obținut pe parcursul orei, prin întrebări adresate frontal ori prin diferite exerciții care să verifice gradul în care elevii și-au însușit cunoștințele. Acesta se realizează continuu și are avantajul de a răspunde obiectivelor învățării, poate fi folosită de mai multe ori pe parcursul orei, informează elevul și profesorul asupra gradului de însușire a cunoștințelor și de atingere a obiectivelor, are ca scop îndrumarea elevului, fiind un moment centrat pe acesta. Alte metode ce pot fi menționate sunt Știu/ Vreau să știu/ Am învățat, unde în momentul final al metodei elevii se autoevaluează, oferind și feedback profesorului, Eseul de 5 minute, și altele.

Jurnalul de feedback este o metodă adaptată din educația nonformală. În cadrul activităților extrașcolare sau extracurriculare bazate pe educație nonformală elevii primesc la final un jurnal, în cadrul unui proiect, spre exemplu, în care își notează trăirile, ce au învățat în activitățile din cadrul proiectului, recomandări, obiecții, etc. Am considerat că această metodă ar putea fi adaptată lecțiilor de Limba și literatura română, ca un moment de feedback. Jurnalul de feedback poate consta într-un vocabular, agendă, carnețel, în care elevul, ghidat de cadrul didactic, răspunde unor întrebări ce țin de lecția de zi. Jurnalele sunt ținute în clasă, la dulap. Pentru o și mai mare libertate în alegerea modalității în care realizează acest lucru, elevii pot desena, pot folosi culori diverse, simboluri, etc.

Metoda a fost aplicată la clasa a V-a, atât în cadrul orelor de literatură, cât și în cazul celor în care s-au predat conținuturi de gramatică.
Aspecte pozitive observate:

  • Toți elevii au oferit feedback, înlăturându-se astfel problema barierelor în comunicare pe care cei mici uneori le au, ba mai mult, prin prezentarea jurnalului au fost exersate competențele de comunicare.
  • Feedbackul a fost amplu, aceștia notând nu doar conținuturile învățate, ci și aspecte referitoare la modul în care a fost concepută strategia (ce le-a plăcut sau nu, ce au considerat interesant, ce activitate ar fi dorit să dureze mai mult timp sau mai puțin timp, opinii despre modul în care au fost organizate grupele/ echipele, etc.). Cadrul didactic a avut o viziune amplă, în acest mod, asupra modului în care a fost percepută activitatea didactică de către elevi, dar și asupra gradului de atingere a obiectivelor.
  • Fiind și o metodă de autoevaluare, jurnalul de feedback a sporit încrederea în sine a elevilor și le-a crescut motivația.
  • Valorificând creativitatea elevilor, jurnalul de feedback a permis cadrului didactic să apeleze și la alte aptitudini ale lor, care nu țin obligatoriu de disciplina în cauză, promovând interdisciplinaritatea.
  • Toți elevii, indiferent de nivelul lor (inclusiv elevii CES) au participat la momentele ce au constat în utilizarea jurnalului.

Aspecte negative:

  • Este o metodă consumatoare de timp.
  • Fiind o metodă ce oferă multă libertate, unii elevi tind să se axeze pe latura artistică a momentului de feedback și nu pe cea a evaluării.

Deși prezintă și o serie de dezavantaje, consider că avantajele depășesc aspectele negative ale utilizării metodei la disciplina Limba și literatura română și, ca orice metodă, se recomandă utilizarea ei sporadică, adaptată colectivului și nivelului clasei, dar și tipului de lecție pentru care a fost gândită strategia didactică. Deși educația nonformală se regăsește arareori în orele de curs, cadrele didactice pot beneficia de avantajele acesteia, adaptând metode și strategii și oferind o mai mare deschidere învățământului, scopul final fiind acela de a atrage elevii, de a le forma o atitudine pozitivă față de școală, față de învățare și față de disciplina pe care fiecare o predă.

Bibliografie
Elena, Costea, Strategii de evaluare folosite în orele de limba și literatura română la gimnaziu, scoalaberceniph.files.wordpress.com/2016/02/document-1.pdf
Florentina, Sâmihăian, Mariana, Norel, Didactica limbii și literaturii române I, file:///C:/Users/Anca/AppData/Local/Temp/Florentina_Samihaian___Didactica_limbii_si_literaturii_romane_1__1_-1.pdf

 

prof. Anca-Nicoleta Patriche

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/anca.patriche

Articole asemănătoare